OLAF, investigaţie privind produse falsificate legate de COVID-19, precum măşti sau dispozitive medicale
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a transmis recent că a deschis o anchetă referitoare la importurile de produse falsificate legate de COVID-19, precum măşti sau dispozitive medicale, multe dintre ele ineficiente sau chiar periculoase pentru sănătate. Anunţul a fost făcut vineri, instituţia notând că ”epidemia de coronavirus a oferit din păcate noi oportunităţi pentru falsificatori de a profita de cererea mare din piaţă pentru produse medicale, de protecţie personală şi de igienă”.
OLAF şi administraţiile vamale naţionale colaborează pentru a preveni ca aceste produse contrafăcute sau interzise să intre în Uniunea Europeană. Pe 19 martie 2020, OLAF a deschis o investigaţie legată de importurile de produse falsificate utilizate pentru combaterea infectărilor cu COVID-19, cum ar fi măşti, dispozitive medicale, dezinfectanţi, produse de igienizare şi kituri de testare. Încă de la începutul pandemiei, OLAF a strâns informaţii despre acest trafic ilicit. OLAF este în legătură strânsă cu autorităţile competente din statele membre şi ţări terţe şi oferă informaţii statelor membre în timp real.
”Blocarea intrării în Europa a acestor produse falsificate este esenţială pentru protejarea sănătăţii noastre şi combaterea cu eficacitate a virusului. În afară de faptul că sunt ineficiente în faţa virusului, aceste produse nu respectă standardele UE, fiind posibil dăunătoare pentru sănătate. De exemplu, acestea pot provoca o contaminare periculoasă cu bacterii”, arată un comunicat al instituţiei.
Infractorii sunt atraşi de posibilele profituri ilicite uriaşe. Vor să profite de pericolul şi nevoia în care ne aflăm, uneori disperată, pentru aceste produse.
”De exemplu, măşti contrafăcute au fost oferite online în siferite state ale UE, la preţuri cuprinse între 5 euro şi 10 euro, de aproximativ trei ori preţul normal. Măşti contrafăcute pentru copii sunt şi ele traficate fără scrupule”, potrivit OLAF.
Dovezi empirice sugerează că aceste produse contrafăcute intră în Europa prin intermediul vânzărilor online şi ajung în casele oamenilor prin intermediul serviciilor poştale sau de curierat. Acestea sosesc în containere cu certificate false sau sunt declarate ca fiind alte produse, iar apoi intră în canalele normale de distribuţie, sau sunt vândute pe piaţa neagră. Până la introducerea interdicţiilor de călătorie, produsele contrafăcute au mai fost introduse peste graniţă în valizele pasagerilor aerieni sau peste graniţele terestre, mai arată comunicatul OLAF.
Jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Scriu, citesc și călătoresc, pe cât se poate, în pandemie și în viață. Mereu cu gândul la a fi informat, presa a devenit pentru mine mai mult un stil de viață decât un loc de muncă. Înțeleg importanța și chiar nevoia unei prezentări corecte și oneste a realității, într-o lume din ce în ce mai aglomerată și sufocată de idei și oameni care vor doar să își impună propriul punctul de vedere. Când nu scriu, îmi place să iau orașul la pas cu camera foto în mână. Din când în când, dacă beau destul vin, scriu poezii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




