Unirea cu Republica Moldova, doar cu acordul cetățenilor
Întrebat despre poziția sa față de o eventuală unire a României cu Republica Moldova, Nicușor Dan a reiterat o viziune echilibrată.
Președintele a subliniat că România nu va forța în niciun fel un proces de unificare cu Republica Moldova, atât timp cât populația acesteia nu exprimă o majoritate clară în această direcție.
El a explicat că, deși personal susține ideea unirii, respectă decizia cetățenilor moldoveni.
De asemenea, a amintit de rezoluția adoptată de Parlamentul României în 2018, conform căreia unirea va fi posibilă doar dacă ambele părți sunt pregătite.
„În 1918 a avut loc o unire între România și Moldova, iar în 2018, cu ocazia centenarului acelui eveniment, Parlamentul României a adoptat o rezoluție care prevede: dacă Republica Moldova va fi pregătită pentru unire, și România va fi pregătită.
În prezent, aproximativ 35% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii.
Atât timp cât o parte semnificativă a populației din țara vecină sprijină actuala formă de stat, România nu va întreprinde niciun demers. Personal, îmi doresc o unire cu Moldova, dar respect pe deplin voința cetățenilor din republica vecină”, a răspuns președintele.
Sprijin concret pentru Republica Moldova în fața amenințării rusești
Pe fondul tensiunilor regionale, Nicușor Dan a reafirmat sprijinul ferm al României pentru Republica Moldova. Președintele a transmis că România urmărește cu interes evoluțiile din Republica Moldova și consideră sprijinul acordat Chișinăului o prioritate strategică.
El a menționat că există deja interconectări la nivel energetic între cele două țări, prin rețele de gaze și electricitate, și că sunt planificate noi proiecte de infrastructură.
În plus, a adăugat că peste un milion de cetățeni moldoveni au și cetățenie română, ceea ce întărește responsabilitatea Bucureștiului față de stabilitatea din regiune.
„Suntem foarte interesați de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Aproximativ un milion de oameni de acolo dețin și cetățenia română. Îi vom sprijini pe multiple planuri. Există deja conexiuni între rețelele noastre de gaze și electricitate, iar alte proiecte de infrastructură sunt planificate pentru viitor”, a spus Nicușor Dan.
Serviciile de informații, sub semnul unei reforme majore
Un subiect delicat abordat în interviu a fost controlul asupra serviciilor secrete. Jurnalistul german a adus în discuție lipsa controlului politic asupra SRI și SIE – o problemă istorică în România.
Nicușor Dan a confirmat că are în vedere o reformă profundă în acest sens.
„Conform Constituției României, președintele propune conducătorii serviciilor de informații interne și externe. Intenționez să nominalizez două persoane care nu provin nici din serviciile de informații, nici din politică. Sper ca lucrurile să se amelioreze în timp. Este vorba despre chestiunea implicării acestor servicii în viața politică”, a răspuns Nicușor Dan.
Întrebat despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024, președintele a oferit un răspuns tranșant: „Nu s-au implicat suficient!”
Potrivit unor surse politice, unul dintre numele luate în calcul pentru conducerea unui serviciu secret este cel al lui Dacian Cioloș. Numirile ar urma să fie făcute până în luna septembrie, pentru a fi votate de Parlament la începutul sesiunii de toamnă.
Nicușor Dan a declarat că va discuta cu partidele politice, dar a subliniat: „Numirea o face președintele.”
Cheltuielile la Cotroceni, tăiate cu 20%
Președintele a vorbit și despre reducerea bugetului Administrației Prezidențiale cu 20%, în contrast cu perioada fostului președinte Klaus Iohannis, acuzat de cheltuieli excesive pentru deplasări externe.
Nicușor Dan a precizat că aceste aspecte ale predecesorului său au fost deja investigate de fostul președinte interimar și actual prim-ministru, Ilie Bolojan.
El a spus că, în noua funcție, venitul său lunar este mai mic decât în perioada în care era Primar General al Capitalei. Președintele a declarat că acum câștigă 15.500 de lei, comparativ cu 21.000 de lei cât avea anterior.
„Această chestiune a fost deja investigată de fostul președinte interimar și actual prim-ministru, Ilie Bolojan. S-a constatat că prețul unor zboruri a fost mult prea mare, raportat la situația economică a României. Am anunțat recent că vom reduce bugetul Administrației Prezidențiale cu 20%.
De altfel, eu, personal, câștig acum mai puțin. Ca primar al Bucureștiului, cu toate indemnizațiile, aveam un salariu de 21.000 lei (aproximativ 4.100 euro) pe lună, iar acum primesc 15.500 lei (aproximativ 3.000 euro)”, a spus președintele.
