Arterele de pe traseul inelului median al Bucureștiului, șoselele și bulevardele din zona centrală și semicentrală și unele din arterele din partea de nord au trecut deja prin epopeea șanțurilor săpate de-a lungul trotuarelor și a îngropării rețelelor de comunicații supraterane. Dar disconfortul creat pietonilor și traficului rutier este departe de a se încheia, proiectul care ar trebui să curețe stâlpii din oraș de mănunchiurile diforme de cabluri fiind de-abia la început.
După etapa-pilot de 15 kilometri, etapa întâi ar trebui să aducă în subteran toate rețelele din interiorul inelului median și de pe străzile principale din afara acestuia. În total, ar fi vorba de 300 de kilometri de rețea principală și 600 de kilometri de rețea de distribuție. Deocamdată, spun reprezentanții Primăriei Municipiului București (PMB), s-au realizat 175 de kilometri de rețea. Doar 70 dintre aceștia sunt funcționali, pentru restul operatorilor telecom mai având încă de instalat cablurile utilizate.
Cine ține în loc proiectul
Întârzierea față de graficul inițial este justificată de edili prin problemele de ordin juridic și legislativ apărute (inclusiv procesele intentate de operatorii telecom). În plus, în practică s-a dovedit că instalarea rețelei subterane prin metoda „sapă și acoperă“ este mare consumatoare de timp și resurse, iar rețelele subterane deja existente necesită, în multe cazuri, reconfigurări, redimensionări și extinderi pentru a putea fi incluse în Netcity.
Folosirea galeriilor edilitare, propusă în studiul de fezabilitate ca metodă de a economisi resursele, s-a dovedit a fi destul de complicat de realizat practic, arată specialiștii din cadrul PMB. Astfel, „reţelele care dispun de galerii vizitabile (în principal, reţeaua primară de termoficare şi, mai puţin, reţeaua de apă potabilă) sunt ierarhizate invers (cu traseele magistrale de la periferia oraşului către centru) faţă de reţelele de comunicaţii electronice. Apoi, marea majoritatea sunt neigienizate şi neventilate, iar unele sunt inundate, ceea ce măreşte considerabil atât cheltuielile de instalare, cât şi costurile de exploatare“, spun sursele citate. În plus, multe guri de vizitare erau situate pe partea carosabilă. Toate acestea au făcut ca doar 20% din galeriile potențial utilizabile să fie folosite în final.

Proiectul Netcity, prin care PMB a concesionat, în 2008, realizarea și administrarea pe 49 de ani a rețelei subterane de telecomunicații a orașului către grupul UTI, (urmând să primească o redevență de 12% din veniturile din exploatarea acesteia), ar urma să coste în total peste 300 de milioane de euro. Banii vor proveni din sursele proprii ale UTI, sumele cheltuite până în prezent de Primărie fiind mai degrabă modice (280.000 de lei pentru studii și consultanță).
UTI a refuzat să dezvăluie care este nivelul investițiilor pe care le-a făcut până în prezent în Netcity, însă din declarații anterioare ale reprezentanților grupului se deduce un cost mediu de 100.000 de euro pe kilometru. Cu alte cuvinte, rețeaua realizată până la momentul actual ar fi putut costa circa 20 de milioane de euro. Vor fi găsiți banii necesari? Există voci care spun că, de fapt, întârzierile din proiect sunt generate și de dificultățile de finanțare întâmpinate de concesionar. Iar problemele nu se opresc aici.
Criticile cabliștilor
Reprezentanții operatorilor telecom care administrează diverse rețele supraterane în București s-au plâns, deseori, de lipsa de transparență a proiectului. Președintele Asociației de Comunicații prin Cablu (ACC), Radu Petric, spunea anul trecut că firmele din domeniu nu știu exact ce cheltuieli suplimentare presupune utilizarea Netcity. El afirma, în același timp, că modul timid în care s-a extins rețeaua subterană a făcut ca impactul asupra costurilor de operare ale cabliștilor să fie nesemnificativ. Ceea ce face ca prețurile la internet, telefonie și televiziune prin cablu practicate în Capitală să rămână printre cele mai mici din Europa.
„Din fericire, noi avem cea mai mare parte a rețelei în afara inelului median. Așa că, până acum, nu ne-a afectat aproape deloc, iar în ritmul în care se mișcă, probabil că mai avem câțiva ani de liniște“, arată directorul comercial al unei companii de telecomunicații, activă în mai multe localități din sud-estul României. Pe aceeași logică se bazează și alți cabliști. Însă, reprezentanții PMB spun că etapa întâi se va finaliza mai repede decât cred firmele telecom, respectiv până la 31 decembrie 2012. Urmând, apoi, să se stabilească dacă este oportun și fezabil să se treacă la etapa a doua a proiectului. Cu alte cuvinte, cablurile care întunecă cerul în cartiere periferice precum Militari, Rahova, Berceni, Titan ori Colentina au șanse să rămână pe poziție multă vreme de acum înainte.