Din imprumutul de 413 milioane de dolari de la FMI, Romania mai are de tras o singura transa (circa 150 milioane de dolari), pentru ca in octombrie sa avem primul acord stand-by din istoria post-decembrista dus la bun sfarsit. Dupa acest moment, vom trece la un nou tip de acord, „precautionary stand-by”, care ar consfinti faptul ca perioada instabilitatii economice este aproape incheiata.
Cu toate acestea, Guvernul se prezinta, si in fata misiunii FMI sosite saptamana trecuta la Bucuresti, cu o lista intreaga de reforme neindeplinite, pe care, printr-un nou memorandum, va promite sa le rezolve. La baza acestuia vor sta, potrivit ministrului Finantelor, Mihai Tanasescu, politicile monetare, bugetare si fiscale. In discutiile privind proiectul bugetului pe 2004, definit de Tanasescu drept un instrument politic in mana partidului aflat la guvernare, vor intra si masuri sociale, pentru care Executivul nu va putea sa prezinte nota de plata. In graba anunturilor preelectorale, aceasta nici nu a fost calculata.
Probleme vechi, memorandum nou
In ciuda declaratiilor oficiale optimiste, „restantele” actualului executiv au ramas numeroase aproape de expirarea acordului. Arieratele se mentin inca mult peste limitele acceptate, incasarea facturilor la energie nu a inregistrat imbunatatiri semnificative, la fel ca si colectarea veniturilor bugetare. FMI mai asteapta rezultate vizibile in privatizarea societatilor de distributie a energiei, a BCR si SNP Petrom, ultima consemnand de altfel o noua amanare cu inca doua saptamani. O alta problema este deficitul contului curent, reprezentantii FMI considerand ingrijoratoare si cresterea creditarii din ultima perioada.
Cea mai mare nebuloasa ramane, insa, proiectul bugetului pe 2004, unde Guvernul va trebui sa dovedeasca posibilitatea sustinerii unor masuri sociale al caror cost inca nu il cunoaste. Dublarea pensiilor agricultorilor va scoate din buget 6.000 miliarde de lei, iar recorelarea celorlalte pensii inca 5.700. In rest, pentru dublarea alocatiilor pentru copii, pentru prima de doua milioane de lei la hectar si pentru ajutoarele la plata caldurii nu se stie nici modul in care acestea se vor aplica, nici costul total.
Ce cifre vor fi prezentate expertilor FMI si cum vor putea fi convinsi acestia ca nu vor avea de suferit nici deficitul bugetar, nici inflatia? Pentru public, argumentele guvernamentale in favoarea ideii ca ne permitem sa cheltuim pe astfel de masuri sociale sunt: economiile facute prin diminuarea dobanzilor la datoria publica, cresterea economica si cresterea incasarilor la buget. Pentru FMI, insa, incasarile la buget nu se regasesc pe lista reusitelor Executivului, ci pe cea a recomandarilor de imbunatatire a situatiei.
