Bugetul pe 2009, adoptat de Guvern si trimis la Parlament, nu va putea stopa efectele crizei financiare, sustin analistii economici.
Bugetul pe 2009 este construit pe urmatorii indicatori macroeconomici: crestere economica de 2,5%, deficit bugetar – 2%, rata inflatiei – 5%, PIB – 144,7 miliarde euro.
In proiectul care ajunge, astazi, in Parlament, au fost incluse si masurile anticriza. Aceste sunt impartite in trei: masuri pentru relansarea si stimularea cresterii economice (10,5 miliarde de euro), pentru finantarea economiei si creşterii lichiditatii (2,2 miliarde de euro) si masuri de protectie sociala (260 milioane de euro).
Premierul Emil Boc a declarat ca bugetul este axat pe mentinerea si crearea de noi locuri de munca, pe absorbtia fondurilor europene si pe protectie sociala. De asemenea, Executivul a propus, pentru 2009, inghetarea salariilor demnitarilor.
Analistul economic Ilie Serbanescu crede ca, pentru aceasta perioada, nu se poate vorbi de buget bun sau prost. El insusi l-ar fi alcatuit in aceeasi maniera, cautand sa obtina un respiro pentru a face restructurari. “Cred ca e un buget potrivit in momentul de fata. Statul nu mai poate sa faca mare lucru in economie pentru ca si-a cedat, in mod absurd si nefericit, parghiile capitalului strain, de la petrol la sistemul bancar. Si atunci mare lucru nu mai poate sa faca. Dar macar sa nu incurce treaba si sa faca mai rau, cum se intampla in momentul de fata. Nu trebuie sa avem pretentia ca acest buget ne va scoate din criza. Cel mult, ne poate trece. Scoaterea Romaniei din criza depinde de capitalul strain. Si va avea loc numai dupa ce tarile de origine ale capitalului strain din Romania vor fi iesit ele din criza”, a declarat, pentru Capital.ro, Serbanescu.
In ceea ce priveste cresterea economica de 2,5%, Serbanescu crede ca aceasta este o supozitie, deoarece nu se stie cat vor fi afectate exporturile, cursul de schimb sau in ce masura vom avea acces la finantare externa. “Anul acesta, nu poate fi decat rau. Dupa ce ai trait patru ani pe credit, cand incepi sa platesti creditul, nu poti trai decat prost. Si nu ne va pasui nimeni. Mai grav este ca intotdeauna plateste cel de jos. Dupa cum, la nivel international, cei puternici ies din criza pe seama celor slabi”.
Analistul Radu Limpede este incantat ca, la capitolul “investitii”, guvernantii au fost foarte generosi, dar el ar aloca o mare parte din bani pentru accesarea a cat mai multe fonduri europene pentru IMM-uri si industrie.
Pe de alta parte, ii este teama ca aceste fonduri vor ramane doar pe hartie. ”Bugetul ne da posibilitatea sa evitam recesiunea si sa iesim cu bine din criza. Dar nu e suficient doar sa alocam bani. Executia bugetului si a proiectelor trebuie sa fie ceas. Avem nevoie de project manageri, ingineri si chiar firme de consultanta care sa implementeze aceste proiecte. Iar BNR trebuie sa incurajeze creditarea, reducand din rezervele minime obligatorii si din dobanda”, a afirmat analistul.
Cat despre structurarea bugetului, Limpede este de parere ca s-au alocat foarte putini bani pentru reabilitarea blocurilor vechi, iar blocarea la 2% a contributiei la pensile private este o economie foarte mica pe care a facut-o Guvernul, care va destabilize o piata care incepuse cu dreptul. De asemenea, crede ca majorarea contributiilor de asigurari va incuraja munca la gri si chiar la negru, dar este un compromis catre trebuie facut in vreme de recesiune. Iar, despre achitarea datoriilor guvernamentale, spune ca nu este prioritatea numarul unu, ci o disputa pur politica intre fostul si actualul guvern.
Economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, considera ca unii analisti economici au fost cuprinsi de un val de pesimism si ca, in realitate, lucrurile nu stau chiar atat de rau. Mai mult, acesta crede in cresterea economica de 2,5%. “Performanta cresterii PIB este mai buna decat in celelalte state din apropiere. Si am sa va dau patru motive. Unu: nu avem Consiliu Monetar, care sa duca la ajustari semnificative sau scaderi ale PIB. Astfel, o parte din socuri va fi disipata in economia nominala, si nu in cea reala. In al doilea rand, Romania este mult mai putin dependenta de importurile energetice, alaturi de Polonia. Ceea ce inseamna ca o criza de aprovizionare ca cea din ianuarie ne afecteaza mai putin. Trei: exporturile reprezinta 25% din PIB, mai mici decat in tarile europene. Asta inseamna ca o cadere a pietelor internationale ne afecteaza, de asemenea, mai putin. Si nu in ultimul rand, raportul credite – PIB este 40%, iar o eventuala incetinire a acestora loveste mai putin economia romaneasca decat pe cea a statelor cu 80% pondere”, a declarat, pentru Capital.ro, Valentin Lazea.
