Potrivit lui Suleyman Karaman, miniştrii Transporturilor din cele două state au purtat recent discuţii asupra acestui proiect, adăugând că Turcia este gata să demareze acest proiect şi aşteaptă doar decizia părţii bulgare.

‘Insistăm pe realizarea acestui proiect cât mai rapid posibil, deoarece trenurile de mare viteză facilitează transportul între Turcia şi Europa’, a declarat directorul general al Companiei naţionale de căi ferate din Turcia.

Suleyman Karaman a explicat că termenul limită pentru un astfel de proiect este de aproximativ cinci ani, subliniind că proiectul trenului de mare viteză dintre Edirne şi Istanbul se apropie de sfârşit, urmând ca la finele lui 2011 fă fie gata două treimi din această linie cu o lungime de 280 de kilometri. Această linie va fi utilizată atât de trenurile de pasageri cât şi de cele de marfă.

Proiectul liniei de tren mare viteză Edirne-Sofia face parte din proiectul ambiţios al Turciei de a avea o legătură feroviară directă între Europa Centrală, Turcia şi Orientul Mijlociu.
Cum e la noi
CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară, va închide până la sfârşitul anului circa 1.000 de kilometri de cale ferată.
Compania vizează, de asemenea, reorganizarea administrativă a reţelei feroviare în 4 regionale, cu opt structuri teritoriale de exploatare, întreţinere şi reparaţii.

În 2010, CFR SA a încheiat anul cu pierderi preliminate de 1,04 milioane lei, iar arieratele ajungeau la 5,21 miliarde lei, din care 1,82 miliarde la bugetul de stat, 750 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale.

În total, planurile de restructurare la companiile de cale ferată vizează restructurarea a circa 6.000 de angajaţi în acest an de la toate companiile CFR.
Cum e cu viteza?
În 2010, întârzierile trenurilor din România au cumulat peste 95.822 de minute (1.597 de ore sau peste 66 de zile) din cauza degradării infrastructurii feroviare. Un tren care pleacă de la București la Cluj are aproape invariabil întârzieri de cel puțin o oră, iar unele trenuri ajung să aibă întârzieri chiar mai mari de o oră.
Cum s-a ajuns în această situaţie? Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) explică acest fapt prin subfinanţarea succesivă, an de an, a activităţii de mentenanţă, lucru care a condus la degradarea continuă a stării de bună funcţionare a elementelor componente ale sistemului feroviar.
Practic, peste 5.708 km de linii, ceea ce reprezintă 43% din lungimea totală a liniilor de cale ferată, sunt scadente la reparaţii capitale. Mai mult, din cele 18.170 de poduri şi podeţe aproximativ 22% – circa 4.000 de obiective au durata de viaţă expirată, iar un număr de 12.206 poduri şi podeţe – aproximativ două treimi- sunt scadente la reparaţii pentru readucerea în parametrii de funcţionare.
SURSA: Agerpres