Codul muncii a cunoscut mai multe modificări consistente odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 53/2017, act normativ care are ca principal scop combaterea muncii nedeclarate, inclusiv pe durata existenței contractului de muncă

OUG nr. 53/2017 a fost publicată si a intrat în vigoare pe 7 august a.c., iar principalele modificări aduse Codului muncii vizează definirea muncii nedeclarate, întâlnită acum în fiecare dintre următoarele situaţii:
l primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității; 
l primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
l primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat (de exemplu, situația în care angajatul este în concediu medical);
l primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

Potrivit noilor prevederi, angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc (sediu social, punct de lucru etc). În caz contrar, acesta poate primi o amendă de 10.000 de lei.

Totodată, atunci când apar modificări contractuale, actele adiționale trebuie încheiate acum înainte ca schimbările să aibă loc efectiv și nu în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării, așa cum era până la aparitia OUG nr. 53/2017. Spre exemplu, modificări ce impun încheierea unui act adițional la contractul de muncă sunt cele ce țin de funcția ocupată, modificarea salariului de bază, modificarea duratei unui contract de muncă pe durata determinată, durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul, data de la care contractul urmează să își producă efectele etc. 

 

Rapoarte de prezență

O altă modificare importantă constă în faptul că angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru. Astfel, fiecare angajator va trebui să decidă, la nivel intern, în ce mod va organiza aceasta evidență, în funcție de specificul activității sale, precum și de resursele de care dispune (sisteme de acces pe bază de cartelă, registre interne în format fizic sau electronic etc).

Anterior modificărilor aduse Codului muncii pe 7 august, nu erau prevăzute detalii cu privire la ora de începere și ora de sfârșit a programului și nici nu se preciza în mod clar că această evidență trebuie păstrată la locul unde se desfășoară în mod efectiv activitatea.

Amenzi majorate pentru munca „la negru“

Potrivit noilor prevederi, munca „la negru“ nu mai este doar situația în care cineva muncește fără forme legale, adică fără contract de muncă. Concret, munca nedeclarată apare în situațiile în care fie nu se încheie un contract de muncă atunci când trebuie, fie documentul nu se transmite la timp în registrul general de evidență a salariaților (Revisal), fie se muncește pe timpul suspendării contractului, fie mai mult decât scrie în contract.

Astfel, primul caz de muncă nedeclarată îl reprezintă primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității. În acest caz angajatorul poate fi sancționat cu o amendă de 20.000 de lei. Această sancțiune se aplică și angajatorului care primește la muncă salariații aflați în perioada de suspendare a contractului individual de muncă.

Nu în ultimul rând, există și o altă faptă ce constituie acum muncă nedeclarată, și anume primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial. Totuși, în acest caz, angajatorul riscă o amenda de 10.000 de lei. Pentru situațiile prezentate mai sus, angajatorii pot plăti doar jumătate din minimul amenzilor, cu condiția să le achite în maximum 48 de ore de la încheierea/comunicarea procesului-verbal de contravenție. Cât despre lipsa evidenței privind orele lucrate și programul de lucru, amenda a rămas nemodificată, fiind cuprinsă între 1.500 și 3.000 de lei.

În concluzie, angajatorii trebuie să acorde atenție deosebită ori de câte ori doresc să încheie un nou contract de muncă, să aducă modificări unui contract de muncă existent sau să angajeze persoane cu timp parțial, deoarece programul de muncă stabilit în contract trebuie respectat în întregime.

 

Te-ar putea interesa și: