După mii de amendamente, zeci de ore de dezbateri şi negocieri, bugetul trece în varianta iniţială a Guvernului.  Ce au obţinut parlamentarii? Ca de obicei, bani pentru liderii din teritoriu.

Dezbaterile pe proiectul de buget pentru 2010 s-au desfăşurat după acelaşi tipic din fiecare an, cu excepţia duratei. Faţă de anii trecuţi, parlamentarii au fost mult mai rapizi, rezolvând situaţia în circa două săptămâni. Aproape 10.000 de amendamente s-au depus, unele utile, altele ridicole, dar în orice caz, majoritatea cu şanse foarte mici să fie adoptate.

Aşa cum era previzibil, aproape fiecare senator şi deputat a avut de adus amendamente la buget. Cele mai multe au fost pentru reparaţii de drumuri judeţene, de şcoli şi, mai ales, de biserici. Aproximativ 1.000 de amendamente au fost pentru construcţia şi reabilitarea unor lăcaşuri de cult, depuse la bugetul Secretariatului General al Guvernului. În cele din urmă, efortul parlamentarilor a fost răsplătit de Guvern, care a acceptat majorarea acestui buget cu 40 de milioane de lei.

Interes mare a fost şi pentru bugetul Ministerului Dezvoltării, unde s-au depus nu mai puţin de 3.400 de amendamente pentru diverse lucrări de infrastructură, dar şi pentru cel al Educaţiei, unde au fost circa 1.500 de amendamente.

Marea bătălie în Parlament s-a dat pentru alocările de la bugetul de stat autorităţilor locale. Opoziţia PSD-PNL a încercat din răsputeri să obţină votul pe două amendamente care ar fi plasat resurse importante în mâinile şefilor din teritoriu.

Miza banilor pentru locale

Unul dintre amendamente viza introducerea la finanţare a proiectelor din cadrul fiecărui program naţional în funcţie de ordinea în care au fost aprobate, precum şi informarea trimestrială a Parlamentului din partea Guvernului în legătură cu modul de alocare a resurselor bugetare către autorităţile locale pe programele naţionale de infrastructură. Cel de-al doilea stabilea că destinaţia a 30% (în loc de 20%, aşa cum a prevăzut Guvernul) din suma de la buget care se repartizează autorităţilor locale să fie decisă de consiliul judeţean, iar restul de directorul direcţiei de finanţe publice. Astfel, prin cele două amendamente, opoziţia a încercat să obţină mai mulţi bani pentru finanţarea din teritoriu.

Banii pentru locale au fost, în fiecare an, mijlocul prin care puterea şi-a negociat votul pentru buget. În ultimii ani, Guvernul a cedat, la fiecare discuţie a bugetului, sume semnificative pentru administraţiile locale şi lăcaşe de cult. În acest an, însă, lipsa de resurse bugetare a forţat Guvernul să fie mai puţin concesiv, mai ales că puţinul pe care îl are a trebuit împărţit, în primul rând, propriilor lideri din teritoriu.

Refuzul Guvernului de a împărţi banii cu opoziţia a creat primul blocaj. „Mi se pare cel puţin neserios să existe o convenţie între lideri politici, cu participarea unor membri ai Guvernului, în care să spu­nem: haide să terminăm cu alocarea resurselor către comunităţile locale pe criteriu de clientelă politică şi altgoritm politic. Este nemaiîntâlnit (…) ca un lucru bătut în cuie în Parlament să fie răsturnat în câteva secunde doar pentru că într-un for de partid s-a decis: niciun fel de deviere de la proiectul de buget trimis de Guvern“, a fost reacţia preşedintelui  PSD, Mircea Geoană, după respingerea amendamentelor pentru locale.

Taxele rămân la fel

Văduviţi de fonduri pentru teritoriu, parlamentarii PSD şi PNL au tergiversat votarea bugetului două zile, sperând să mai obţină ceva de la Guvern. De exemplu, unul dintre amendamentele care a dus la trenarea dezbaterilor, ore întregi, se referea la acordarea mierii de albine pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de patru ore, ca supliment nutritiv. În cele din urmă, PSD a obţinut promisiunea că autorităţile locale conduse de liderii săi vor primi bani din fondul de rezervă, pe parcursul anului. Din acel moment, dezbaterile au intrat în linie dreaptă, iar bugetele ministerelor au fost adoptate „pe repede înainte”.

Tot ca în fiecare an, la votarea bugetului au fost şi multe iniţiative de modificare a taxelor, impozitelor, contribuţiilor. După ce un amendament care prevedea reducerea con­tri­buţiilor sociale da­­torate de angajat şi de angajator cu 10% a dat emo­ţii Guvernului, ministrul Vlădescu ameninţând cu demisia dacă se votează în plen, singura reducere a fost de numai un procent la contribuţiile de sănătate.  Dacă la începutul discuţiilor din comisii, când s-au aprobat amendamente care creşteau cheltuielile, minstrul Sebastian Vlădescu ameninţa cu demisia, la dezbaterile din plen era deja convins că proiectul va trece fără modificări de substanţă şi dădea asigurări că n-a făcut nicio negociere pentru alocarea de fonduri suplimentare autorităţilor locale.

Pe 21 ianuarie, când echipa Fondului Monetar Internaţional va veni la Bucureşti pentru evaluare, Guvernul va putea prezenta bugetul votat în forma agreată în decembrie.

Ne bucurăm de grija cu care fiecare parlamentar se uită la colegiul său, însă personal mă îngrijorează (…), dacă facem suma acestor amendamente, e vorba de miliarde de euro.
Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor

9.400 este numărul total de amendamente depuse de parlamentari la proiectul de lege a bugetului de stat, de asigurări sociale şi fondul de sănătate