Decizia CSAT privind „deconspirarea“ contractelor de privatizare din energie marchează câteva premiere. Pe de o parte, ar fi pentru prima dată când această autoritate, ale cărei principale atribuţii privesc securitatea şi apărarea ţării, hotărăşte pe marginea unei chestiuni economice. Pe de altă parte, o asemenea întrunire, la care participă, pe lângă miniştrii-cheie, şi şefii serviciilor secrete, reprezintă prima confirmare oficială, venită de la cel mai înalt nivel, a faptului că avem o problemă gravă. Ca dovadă, în timp ce şeful statului vorbea despre „erori în contracte“, care pot periclita „securitatea energetică a populaţiei“, Parchetul a declanşat ancheta în cazul unor persoane implicate în vânzarea Petrom.
La nivel declarativ, cei vizaţi de cererea de declasificare a contractelor – companii străine, dar şi intermediarii de pe piaţa energiei – sunt de acord să coopereze, dar condiţia pe care o pun – „ori toţi, ori niciunul“ – trădează mai mult decât disconfort. Cel mai afectat pare să fie, deocamdată, ministrul economiei, Codruţ Şereş, căruia probabil că şi acum îi răsună în urechi întrebarea cu tâlc pe care preşedintele Băsescu i-a adresat-o râzând mânzeşte: „Ce, mă, ţi-e frică că facem CSAT pentru tine?“. Coincidenţă sau nu, imediat după şedinţa CSAT, numele său a fost plasat de unele ziare în conexiune cu scandalul informaţiilor clasificate din jurul unor privatizări. Şereş a reacţionat prin a se declara victima unor „influenţe şi interese nelegitime“, a „presiunilor politice“ şi a unor „mecanisme de culise“ prin care au loc „scurgeri de informaţii“, din documentele interne de anchetă către presă, cu scopul de a-i şifona imaginea.
Dar dincolo de toate aceste „turbioane“, important este că primul pas pentru aducerea la lumină a unei zone în jurul căreia se învârt interese enorme a fost făcut. Mai departe, ceea ce contează este cât de „publice“ vor fi aceste contracte, în sensul în care nu se va abuza de mult invocatele clauze de confidenţialitate, şi dacă această desecretizare va servi pe viitor în primul rând consumatorilor, şi nu doar aceloraşi „interese politice“. Iar modul în care se va desfăşura acest proces şi anvergura lui vor arăta cât de puternici şi influenţi sunt „băieţii deştepţi“ ai sectorului energetic.
