Într-o postare pe blogul său, Negriţoiu afirmă că teoria economică, aşa cum se învaţă la şcoală, a eşuat în prevenirea crizelor, politica monetară a băncilor centrale, în lume, este în convergenţă şi încă o dată s-a dovedit că este nevoie de politici monetare şi fiscale puternic anti-ciclice.

De asemenea, acesta consideră că politicile de dezvoltare şi creştere economică prin economii private externe nu merg încă în România, iar rolul băncilor comerciale şi politicile de creditare nu s­au modificat aproape deloc.

în ceea ce priveşte România, bancherul atrage atenţia asupra faptului că o consecinţă a accesului nelimitat la creditele în valută şi finanţarea dezvoltatorilor imobiliari cu norme de creditare extrem de flexibile au dus la o creştere nesănătoasă a creditului, iar în perioada 2004 – 2008 nu s-a luat nici o măsură de temperare.

'Mai mult, pe fondul unui sentiment politic favorabil, a fost redus impozitul la cota globală de 16%. Nu se practică reducerea impozitului în perioade de boom. Este o măsură pro-ciclică, nu anti-ciclică', subliniază Mişu Negriţoiu.

Potrivit preşedintelui ING Bank, în urma declanşării crizei, BNR a introdus restricţii la creditarea în valută, iar efectul acestei măsuri asupra României au fost ieşirile masive de capital şi restrângerea finanţării externe, coroborat cu intrări mai mici de capital.

'Autorităţile române au schimbat politicile monetare şi fiscale flexibile, în perioada de creştere, în restrictive în perioada de criză şi recesiune, adică din nou pro-ciclice. BNR, în criza financiară, a adoptat aceleaşi măsuri cu care a eşuat Fed-ul în SUA în Marea Depresiune din 1929 – 1930', subliniază bancherul. AGERPRES

Te-ar putea interesa și: