Aviz fără precedent de la CIJ: vor fi plătite despăgubiri pentru reparații climatice
Pentru prima dată, CIJ — cea mai înaltă instanță juridică a Națiunilor Unite, cu sediul la Haga — a afirmat clar că statele care nu își respectă angajamentele internaționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pot comite un act „ilicit” în dreptul internațional. În consecință, aceste state pot fi chemate să plătească despăgubiri țărilor care suferă cele mai grave consecințe ale crizei climatice.
Acest aviz, considerat „istoric” de către experți din întreaga lume, vine la cererea unor studenți din statul insular Vanuatu și a fost adoptat în unanimitate de către cei 15 judecători ai CIJ.
Potrivit acestora, opinia are potențialul de a influența profund jurisprudența în materie de drept climatic la nivel global, oferind o bază legală clară pentru posibile acțiuni în instanță împotriva statelor poluatoare.
„Este o preocupare la scară planetară care ameninţă toate formele de viaţă. Curtea emite acest aviz în speranţa că opiniile sale vor permite dreptului să inspire şi să orienteze acţiunile sociale şi politice pentru a rezolva actuala criză climatică.
Consecinţele juridice ale săvârşirii unui fapt internaţional ilicit pot include (…) repararea integrală a prejudiciului suferit de statele lezate sub formă de restituire, compensare şi satisfacţie”, a spus judecătorul Yuji Iwasawa, preşedintele Curţii.
Rolul despăgubirilor în noua arhitectură juridică globală
Despăgubirile reprezintă una dintre cele mai sensibile consecințe juridice subliniate de CIJ în acest aviz. Judecătorii au precizat că încălcarea obligațiilor climatice internaționale poate atrage sancțiuni materiale, inclusiv sub formă de restituire, compensare sau alte forme de satisfacție.
Totuși, pentru ca aceste măsuri să fie aplicate, este necesară stabilirea unei legături directe și certe între comportamentul ilicit și prejudiciul suferit — o sarcină dificilă, dar nu imposibilă, conform instanței.
Această componentă a avizului este cea care va genera, cel mai probabil, cea mai mare opoziție din partea statelor dezvoltate, în special a celor care se numără printre principalii emițători de gaze cu efect de seră. CIJ subliniază însă că aceste obligații sunt clare și că protejarea climei este o responsabilitate juridică față de generațiile prezente și viitoare.
Schimbările climatice, o amenințare existențială
În timpul prezentării avizului, președintele Curții, judecătorul Yuji Iwasawa, a declarat că schimbările climatice reprezintă o amenințare „urgentă și existențială” la adresa întregii planete.
El a descris degradarea climei drept o problemă globală care periclitează toate formele de viață și a adăugat că rolul dreptului este acela de a ghida acțiunea politică și socială în fața acestei crize fără precedent.
Instanța a refuzat argumentele formulate de marile puteri economice, care au susținut că tratatele climatice existente, precum Acordul de la Paris sau cadrul negocierilor COP, sunt suficiente.
Potrivit CIJ, aceste mecanisme internaționale nu elimină responsabilitatea juridică a statelor de a preveni daunele climatice și de a acționa în mod concret pentru reducerea emisiilor.
Un proces declanșat de tineri din Pacific și susținut la scară globală
Avizul CIJ a fost solicitat printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU, după o campanie începută în 2019 de către studenți din Vanuatu, un mic stat insular afectat de creșterea nivelului mării și de fenomene meteo extreme.
Vishal Prasad, un tânăr de 29 de ani din Fiji, a explicat că mișcarea a fost motivată de nevoia urgentă de a proteja comunitățile care suferă deja consecințele crizei climatice, în ciuda faptului că ele contribuie foarte puțin la poluarea globală.
Campania a fost susținută de peste 100 de state și organizații internaționale, care au participat la cele mai ample audieri organizate vreodată de Curte, în decembrie, la Palatul Păcii din Haga. În fața judecătorilor, aceste entități au susținut nevoia de clarificare juridică privind responsabilitățile statelor în materie de protecție a climei.
Definirea obligațiilor statelor în dreptul internațional
Curtea a fost invitată să răspundă la două întrebări esențiale: ce obligații revin statelor, în baza dreptului internațional, pentru a preveni emisiile de gaze cu efect de seră? Și ce consecințe legale apar dacă aceste emisii provoacă daune semnificative altor state, în special celor insulare sau vulnerabile?
În avizul său, CIJ a confirmat că aceste obligații există și sunt juridic valide. Instanța a reafirmat că statele trebuie să ia măsuri eficiente pentru a preveni prejudiciile climatice și că pot fi trase la răspundere în cazul în care încalcă aceste îndatoriri. Este a cincea oară în istorie când Curtea emite un aviz unanim.
Importanța juridică a unui aviz consultativ
Deși avizul nu are caracter obligatoriu, el joacă un rol esențial în consolidarea dreptului internațional. Potrivit lui Andrew Raine, expert al ONU pentru mediu, astfel de avize ajută la clarificarea modului în care normele internaționale trebuie aplicate în practică și pot influența legislația națională și deciziile instanțelor.
Johan Rockström, director al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, a declarat că avizul permite tragerea la răspundere a oricărei țări, chiar și a celor care nu sunt semnatare ale tratatelor ONU privind clima.
Mary Robinson, fost Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a numit avizul un „instrument juridic nou și puternic”, menit să protejeze populațiile vulnerabile și să permită accesul la dreptate pentru daunele deja suferite.
Acest moment marchează o etapă importantă în transformarea luptei climatice dintr-un efort politic într-o chestiune de răspundere juridică.
