Minunea care se întâmplă mereu după Paște. Ce se întâmplă cu sufletele oamenilor care mor în Săptămâna Luminată?

Săptămâna Luminată este o perioadă importantă pentru comunitatea creștinilor ortodocși, de aceea există o serie de credințe strămoșești despre sufletele oamenilor care mor în prima săptămână de după Paște și despre nou-născuții din Săptămâna Luminată.

Ce se întâmplă cu sufletele oamenilor care mor în Săptămâna Luminată? Este incredibil

Săptămâna Luminată, denumită şi Săptămâna Paştilor sau Săptămâna Albă, reprezintă intervalul dintre Învierea Mântuitorului Iisus Hristos şi Duminica Tomei și este o perioadă importantă pentru comunitatea creștinilor ortodocși.

Potrivit credințelor creștin ortodoxe, sufletele oamenilor care mor în Săptămâna Luminată ajung direct în Rai, indiferent de păcatele săvârșite, deoarece Porţile Raiului sunt larg deschise, iar Porțile Iadului sunt ferecate.

În prima săptămână de după Paște, credincioșii ortodocși NU au voie să postească și sunt obligați să se salute între ei cu „Hristos a înviat!” / „Adevărat a înviat!” până la Înălţarea Domnului, timp de 40 de zile calendaristice.

Întrucât în Săptămâna Luminată Porțile Raiului sunt larg deschise, Biserica Ortodoxă scoate ușa din mijlocul altarului în ziua de Înviere și o pune deoparte toată săptămâna.

De asemenea, bebelușii născuți în Săptămâna Luminată vor avea noroc toată viață lor.

Reamintim faptul că există diverse interdicții în Săptâmâna Paștilor, mai ales în Marțea Albă, a treia zi de după Paștele Ortodox.

Este total interzis să faci asta în Marțea Albă. A treia zi de Paște, extrem de importantă pentru români

Săptămâna Luminată continuă astăzi cu Marţea Albă, a treia zi de Paşte fiind celebrată în 26 aprilie. Se spune că în această zi este bine să se dea de pomană şi să nu se lucreze în gospodării, cu toate că mulți oameni încep de astăzi să reintre în ritmul normal.

Marţea Albă era impusă la sate drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu, în amintirea celor trecuţi în nefiinţă.

Femeile dau de pomană pasca și vinul roșu care au rămas de la Paște. De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.