Ministerul Mediului va reconstrui habitatele forestiere degradate. Procedura de identificare a fost deja demarată

Ministerul Mediului va reconstrui habitatele forestiere degradate. Procedura de identificare a fost deja demarată

Sursă: Dreamstime

Publicat de Valentina Drăgoi la 7 septembrie 2022, 23:48

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are noi priorități. Habitatele forestiere degradate din România urmează să fie reconstruite, la scurt timp după ce vor fi identificate. Procedurile au fost deja demarate.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor vine cu vești bune. A început procesul de identificare în teren a habitatelor forestiere degradate. Menționăm faptul că acesta este un prim pas important în ceea ce privește întocmirea planului de reconstrucție ecologică pentru aceste suprafeţe.

Potrivit sursei citate, prima etapă vizează reconstrucţia a 2.300 de hectare. În ceea ce privește siturile vizate, este vorba despre Frumoasa, Munții Făgăraș, dar și Munții Maramureșului.

„Astfel, planul de reconstrucţie ecologică rezultat la finalul acestei prime etape de identificare a habitatelor forestiere degradate se axează pe cele patru situri şi va cuprinde 2.376 ha.

Cele patru situri sunt:

  • ROSCI0085 Frumoasa: 679 hectare
  • ROSCI0122 Munţii Făgăraş: 478 hectare
  • ROSCI0124 Munţii Maramureşului: 1219 hectare
  • Pentru ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, în această etapă nu au fost identificate suprafeţe care să necesite verificări suplimentare în vederea introducerii în planul de reconstrucţie ecologică”, a transmis Ministerul Mediului.

Cum sunt realizate evaluările zonelor forestiere?

În ceea ce privește modul de evaluare al zonelor vizate, Ministerul susține că suprafeţele incluse în planul de reconstrucţie ecologică vor fi verificate în teren de către personalul gărzilor forestiere, împreună cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, în vederea identificării corecte a tipului de plan de reconstrucţie ecologică căruia va fi supus, prin raportare la toate elementele unui habitat (faună, floră, ape, soluri etc).

Sursa citată reamintește faptul că aplicaţia pentru Planul de reconstrucţie ecologică habitate forestiere degradate – ETAPA I poate fi accesată de orice persoană interesată să meargă în teren pentru identificarea/verificarea suprafeţelor din cadrul habitatelor degradate. Aceasta poate anunţa telefonic Garda Forestieră din judeţul respectiv.

Ministerul precizează că în identificarea acestor suprafețe degradate a fost utilizat setul de date satelitare al iniţiativei Global Forest Cover (GFC 2019).

Garda Forestieră a verificat 728 de poligoane

Ministerul Mediului mai precizează faptul că în ultimii ani au fost identificate mai multe suprafețe de terenuri care au nevoie de o reconstrucție, având în vedere schimbările înregistrate de-a lungul timpului.

”Aceste date reprezintă rezultatul procesării imaginilor satelitare Landsat la rezoluţie spaţială de 30 de metri, pentru a caracteriza mărimea şi schimbarea suprafeţelor împădurite din 2000 până în 2019 (anul 2000 fiind cel de referinţă pentru identificarea schimbărilor în imaginile satelitare).

Totodată, în interiorul celor patru situri au fost identificate, în intervalul 2007-2019, 48.295 de poligoane cu suprafeţe cuprinse între 9 mp şi 103 ha (în total 25709 ha)”, a mai transmis ministerul.

Sursa citată mai precizează că din total, 728 poligoane au suprafeţe mai mari de 5 ha (însumând 7751 ha – 31%) şi au fost verificate împreună cu Gărzile Forestiere în prima etapă. În același timp, alte 8894 de poligoane cu suprafeţe cuprinse între 0.5 ha şi 5 ha (însumând 13204 ha – 51%) vor fi incluse în etapa a doua a analizei, mai transmite Ministerul Mediului.

Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.