Ministerul Educației pregătește măsuri împotriva extremismului în școli. Profesorii vor fi instruiți să recunoască radicalizarea elevilor

Ministerul Educației și Cercetării a lansat joi, 12 noiembrie, în dezbatere publică o strategie pentru combaterea extremismului violent. Proiectul prevede evaluarea anuală a 100 de școli și pregătirea a 4.000 de specialiști din sistemul educațional. Elevii vor participa la activități despre propagandă, radicalizare și dezinformare. Documentul propune măsuri la nivel național, dar nu stabilește un buget concret pentru implementarea acestora.

Ministerul Educației propune măsuri pentru prevenirea extremismului violent în școli

Ministerul Educației și Cercetării participă la elaborarea unei strategii naționale care urmărește prevenirea radicalizării și a extremismului violent. Documentul a fost inițiat împreună cu Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Afacerilor Interne.

Strategia urmărește prevenirea transformării convingerilor extremiste în comportamente violente. Măsurile propuse vizează inclusiv copiii și adolescenții, considerați vulnerabili în fața propagandei radicale.

Autoritățile precizează că România nu se confruntă, în prezent, cu un fenomen extins de extremism violent. Totuși, polarizarea socială și răspândirea teoriilor conspiraționiste pot favoriza radicalizarea.

Potrivit notei de fundamentare, discursurile de ură și campaniile de dezinformare reprezintă factori suplimentari de risc.

Documentul semnalează intensificarea discursurilor agresive împotriva minorităților în contextul ultimelor alegeri parlamentare și prezidențiale.

Amenințările au vizat inclusiv jurnaliști și cercetători care au documentat activitatea grupărilor extremiste. Sunt menționate și incidente îndreptate împotriva muncitorilor străini.

Platformele online sunt considerate un factor de risc pentru radicalizarea tinerilor

Rețelele sociale și platformele de comunicare online ocupă un loc important în analiza autorităților privind răspândirea propagandei extremiste.

Documentul menționează Facebook, TikTok, YouTube și Telegram, dar atrage atenția și asupra platformelor utilizate frecvent de adolescenți.

Printre acestea se numără Discord, Twitch, Roblox, Fortnite și Minecraft. Autoritățile consideră că asemenea medii digitale pot fi folosite pentru distribuirea mesajelor radicale și recrutarea tinerilor.

Strategia face referire și la acte de violență extremă comise de minori în 2026. Unele incidente s-au produs în unități de învățământ, însă documentul nu prezintă exemple concrete.

Un asemenea incident a avut loc pe 19 octombrie, într-o școală din Bistrița. Un elev de clasa a VII-a a atacat o profesoară și mai mulți adolescenți.

Anterior atacului, băiatul publicase pe TikTok mesaje în care apărea purtând cască și cagulă. Acesta susținea că pregătea agresiunea de opt luni.

Într-unul dintre mesaje, adolescentul transmitea:

„Ne vedem în Valhalla!”.

Câte școli vor fi evaluate anual și ce pregătire vor primi profesorii

Ministerul Educației propune evaluarea anuală a 100 de școli din România, începând cu anul 2027. Verificările urmăresc identificarea factorilor care pot favoriza radicalizarea și comportamentele extremiste.

Evaluările vor implica mai multe structuri din sistemul educațional și instituții responsabile de protecția copiilor.

Printre acestea se numără comisiile pentru prevenirea violenței din școli, inspectoratele școlare și centrele județene de resurse și asistență educațională.

Vor participa și instituțiile cu atribuții în domeniul protecției copilului.

O altă măsură privește modificarea procedurii naționale pentru gestionarea cazurilor de violență școlară. Aceasta ar urma să includă reguli distincte pentru intervenția în situațiile care indică un posibil comportament extremist violent.

Profesorii vor primi pregătire pentru identificarea simbolurilor extremiste și a metodelor de recrutare utilizate de grupările radicale.

Formarea va aborda și schimbările de comportament care pot semnala existența unor riscuri.

Planul prevede instruirea a 4.000 de consilieri școlari și profesori psihologi. Fiecare participant va urma un program de pregătire de minimum 40 de ore.

Vor beneficia de instruire și angajații cabinetelor medicale școlare, precum și personalul de pază.

Autoritățile subliniază că evaluările nu trebuie să conducă la etichetarea elevilor pe baza opiniilor politice sau religioase.

Nici comportamentele izolate nu trebuie considerate automat dovezi ale radicalizării.

Raportările vor avea, de regulă, caracter statistic. Transmiterea datelor personale va fi permisă exclusiv în condițiile stabilite de legislație.

Elevii vor învăța să identifice propaganda extremistă și dezinformarea

Strategia Ministerului Educației include activități prin care elevii să recunoască mesajele extremiste și tehnicile de manipulare din mediul digital.

Planul stabilește mai multe obiective privind informarea părinților și pregătirea specialiștilor.

Autoritățile urmăresc informarea a 50.000 de părinți și constituirea unei rețele naționale de 1.000 de profesioniști.

Această rețea ar urma să sprijine prevenirea radicalizării și intervenția în situațiile de risc. Sunt prevăzute și campanii anuale de informare destinate elevilor.

Profesorii vor putea utiliza materiale educaționale despre extremism, drepturile omului și valorile democratice.

Documentul acordă o atenție distinctă educației media. Elevii vor fi învățați să diferențieze informațiile verificate de conținuturile false.

Activitățile vor aborda și metodele prin care mesajele manipulatorii sunt distribuite pe platformele online.

Pentru această componentă, strategia stabilește următoarele ținte:

• 50 de școli implicate în activități de educație media;

• 10.000 de elevi participanți;

• 500 de profesori formați.

Proiectul Istoria în Stradă va implica 42 de școli și 2.500 de elevi

Strategia propune și activități extracurriculare pentru prevenirea radicalizării, inclusiv proiecte sportive, culturale și de voluntariat.

Autoritățile urmăresc implicarea elevilor în activități care promovează cooperarea, participarea civică și cunoașterea istoriei.

O inițiativă distinctă este proiectul-pilot „Istoria în Stradă”. Acesta presupune organizarea unor lecții de istorie inclusiv în spațiul public.

Potrivit planului, proiectul ar urma să implice 42 de școli și 2.500 de elevi.

Măsurile pentru prevenirea extremismului violent nu se limitează la sistemul educațional, ci vizează și instituțiile din domeniul ordinii publice și justiției.

Strategia include programe de pregătire pentru polițiști, jandarmi, magistrați și angajații sistemului penitenciar.

Sunt prevăzute și măsuri pentru sprijinirea victimelor extremismului violent.

Totodată, autoritățile urmăresc îmbunătățirea colaborării instituționale pentru combaterea conținuturilor ilegale distribuite online.

Ministerul Educației va avea atribuții și în coordonarea cercetărilor privind radicalizarea.

Printre obiective figurează realizarea unui atlas al indicatorilor care pot semnala riscul de extremism violent.

Guvernul propune un comitet interministerial pentru monitorizarea strategiei

Aplicarea strategiei ar urma să fie supravegheată de un comitet interministerial, constituit la nivelul Guvernului.

Structura va fi coordonată de un secretar de stat din Cancelaria Prim-Ministrului.

Comitetul ar urma să se reunească o dată la două luni pentru analizarea progreselor înregistrate.

De asemenea, acesta va întocmi rapoarte de evaluare privind implementarea măsurilor și îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Deși include numeroase măsuri și obiective cuantificabile, proiectul nu precizează costul total al implementării la nivel național.

Finanțarea ar urma să provină din bugetele instituțiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual.

Documentul permite utilizarea unor surse suplimentare, inclusiv fonduri europene, donații și sponsorizări, după caz.

Există și o neconcordanță privind perioada de aplicare a strategiei.

Documentul poartă denumirea de Strategie Națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent 2026–2029. Totuși, numeroase măsuri din planul de acțiune sunt programate pentru intervalul 2027–2030.

Proiectul nu explică nici criteriile concrete după care vor fi selectate cele 100 de școli evaluate anual.

În prezent, strategia se află în etapa consultării publice. Măsurile vor putea fi aplicate după aprobarea hotărârii de Guvern.

Documentele pot fi consultate pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării. Persoanele interesate pot transmite propuneri și observații la adresa [email protected].