Prețurile locuințelor în România au devenit cele mai accesibile din UE. Ce se întâmplă cu chiriile

Prețurile locuințelor din România au devenit cele mai accesibile din Uniunea Europeană în raport cu veniturile populației, potrivit celor mai recente date Eurostat analizate de Euronews.

Prețurile locuințelor din România au înregistrat cea mai mare scădere raportată la venituri din UE

În perioada 2015–2025, raportul dintre costul locuințelor și veniturile gospodăriilor s-a redus cu 42,8%, cea mai mare scădere înregistrată la nivelul blocului comunitar. În ciuda acestei evoluții, România se confruntă cu o situație dificilă pe piața chiriilor: peste jumătate dintre persoanele care închiriază la prețul pieței cheltuiesc mai mult de 40% din veniturile disponibile pentru locuință, cea mai ridicată proporție din UE.

Această evoluție nu se reflectă însă în mod egal asupra tuturor categoriilor de populație. În timp ce România are cea mai ridicată rată a proprietarilor de locuințe din Europa, persoanele care locuiesc cu chirie se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. În 2025, mai mult de jumătate dintre chiriașii care plăteau tarife de piață alocau peste 40% din venitul disponibil pentru cheltuielile legate de locuință.

Cum a evoluat accesibilitatea locuințelor în România

Indicatorul utilizat de Eurostat măsoară raportul dintre prețurile locuințelor și venitul disponibil pe cap de locuitor. Acesta urmărește dacă evoluția prețurilor imobiliare este în concordanță cu schimbările înregistrate la nivelul veniturilor populației. O diminuare a raportului arată că locuințele au devenit mai accesibile financiar în comparație cu veniturile, în timp ce o creștere indică o deteriorare a acestei relații.

Potrivit datelor pentru 2025, România a înregistrat cea mai mică valoare a indicatorului standardizat din Uniunea Europeană, respectiv 47,01 puncte. Bulgaria și Finlanda au ocupat următoarele poziții în clasament. Rezultatul reflectă diferența dintre prețurile locuințelor și veniturile disponibile, comparativ cu evoluția istorică a acestui raport.

Economistul Mike Langen, de la ABN AMRO, pune evoluția din România și Bulgaria pe seama creșterii consistente a veniturilor după aderarea celor două state la Uniunea Europeană. În cazul României, raportul dintre prețurile locuințelor și venituri se situa în 2025 cu 53% sub media sa pe termen lung, ceea ce evidențiază amploarea schimbării înregistrate în ultimii ani.

Chiriașii din România, cei mai afectați de costurile locuirii

Reducerea raportului dintre prețurile locuințelor și venituri nu înseamnă că toate gospodăriile beneficiază de condiții mai bune pe piața imobiliară. Situația chiriașilor arată o imagine diferită, marcată de o pondere ridicată a cheltuielilor pentru locuință în bugetul lunar.

Ronan Lyons, profesor de economie la Trinity College din Dublin, atrage atenția asupra dificultăților cu care se confruntă persoanele care închiriază locuințe în România. În 2025, 56% dintre cei care plăteau chirii la prețul pieței locuiau în gospodării care direcționau peste 40% din venitul disponibil către costurile locuirii. Aceasta a fost cea mai mare proporție înregistrată în Uniunea Europeană.

Diferența față de anul anterior este semnificativă. În 2024, ponderea gospodăriilor de chiriași care depășeau pragul de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuința era de 28,3%. În 2025, procentul a ajuns la 56%, aproape dublându-se într-un singur an. Prin comparație, media Uniunii Europene a fost de 18,6%.

Presiunea asupra chiriașilor trebuie privită și în contextul structurii proprietății imobiliare din România. În jur de 94% din populație locuiește în proprietăți personale, cea mai mare proporție din Europa. Prin urmare, chiriașii reprezintă o categorie mai restrânsă, însă datele Eurostat indică faptul că o parte importantă dintre aceștia se confruntă cu cheltuieli ridicate în raport cu veniturile disponibile.

Lyons subliniază că diminuarea raportului dintre prețurile locuințelor și venituri nu este suficientă pentru a considera automat o piață imobiliară accesibilă. Indicatorul trebuie analizat împreună cu alte date, inclusiv costurile suportate de persoanele care nu dețin o locuință și trebuie să apeleze la piața chiriilor.

Prețurile locuințelor. Evoluții diferite în statele Uniunii Europene

În intervalul 2015–2025, România a avut cea mai mare scădere a raportului preț/venit, de 42,8%. Alte state membre au înregistrat, de asemenea, diminuări, dar de o amploare mai redusă. În Finlanda, indicatorul s-a redus cu 25,2%, iar în Bulgaria cu 16,2%. Cipru a consemnat o scădere de 12%, în timp ce Italia a înregistrat o diminuare de 11,9%.

În cazul celor mai mari patru economii ale Uniunii Europene, evoluțiile au fost diferite. Franța a înregistrat o reducere de mai puțin de 6% a raportului dintre prețurile locuințelor și venituri, în timp ce în Italia scăderea a fost de 11,9%. Germania a consemnat o creștere de 1,6%, iar Spania a avut cea mai pronunțată majorare dintre aceste patru economii, de 24,5%.

La nivelul întregii Uniuni Europene, raportul dintre prețurile locuințelor și venituri a crescut cu 6,8% în ultimul deceniu. În același timp, prețurile locuințelor au avansat cu 62% în perioada de zece ani încheiată în trimestrul al doilea din 2026, potrivit datelor prezentate în analiza Euronews.

Cele mai mari creșteri ale raportului preț/venit au fost consemnate în Portugalia și Țările de Jos. Portugalia a înregistrat o majorare de 60,8%, în timp ce în Țările de Jos creșterea a ajuns la 34,3%. Avansuri de peste 20% au fost raportate și în Ungaria, Cehia, Spania și Grecia.

Portugalia, în fruntea creșterilor raportului dintre prețuri și venituri

Evoluția din Portugalia este asociată, potrivit economistului Mike Langen, cu dezvoltarea turismului și cu programul „golden visa”. Acestea au contribuit la atragerea capitalului străin pe piața imobiliară, ceea ce a exercitat presiune asupra prețurilor locuințelor.

Creșterea cererii de proprietăți, susținută inclusiv de investițiile venite din afara țării, a făcut ca prețurile să avanseze într-un ritm care a afectat raportul dintre costul locuințelor și veniturile populației. Majorarea de 60,8% plasează Portugalia pe primul loc în clasamentul statelor UE analizate pentru această perioadă.

Țările de Jos ocupă următoarea poziție, cu o creștere de 34,3%. În alte economii europene, printre care Ungaria, Cehia, Spania și Grecia, raportul dintre prețurile locuințelor și venituri a crescut, de asemenea, cu peste 20% în decursul celor zece ani.

Italia, printre piețele unde locuințele au devenit mai accesibile

Italia se numără printre statele în care raportul dintre prețurile locuințelor și veniturile populației s-a redus în perioada analizată. Scăderea de 11,9% plasează această țară alături de Finlanda, Bulgaria și Cipru, unde indicatorul a înregistrat diminuări mai consistente.

În 2025, valoarea standardizată a indicatorului pentru Italia era de 86,9 puncte, în condițiile în care media pe termen lung era de 100 de puncte. Astfel, raportul se situa cu aproximativ 13,1% sub media înregistrată în perioada 2000–2025.

Mike Langen atrage însă atenția asupra importanței perioadei de referință utilizate în comparații. Anul 2015 a reprezentat unul dintre cele mai ieftine momente pentru locuințe din ultimii 20 de ani, iar acest aspect influențează modul în care sunt interpretate evoluțiile ulterioare.

Un alt element relevant în analiza pieței imobiliare îl reprezintă costul finanțării. Rata dobânzii la facilitatea de depozit a Băncii Centrale Europene este în prezent de 2,5%, comparativ cu nivelul de minus 0,3% înregistrat la sfârșitul anului 2015. Diferența dintre cele două niveluri evidențiază schimbarea condițiilor monetare în ultimul deceniu și contextul diferit în care sunt finanțate achizițiile de locuințe.