Iarna ar putea aduce surprize în România și Europa. Meteorologii urmăresc schimbările vortexului polar. Ce ar putea urma la noi

Iarna ar putea aduce temperaturi peste mediile climatologice și precipitații abundente în numeroase regiuni europene. Cele mai recente prognoze sezoniere indică un posibil deficit de zăpadă, în special în centrul și sud-estul continentului. Totuși, meteorologii nu exclud episoade de ger și ninsori în a doua parte a sezonului. Evoluția vremii va depinde inclusiv de fenomenul El Niño și de comportamentul vortexului polar.

Iarna 2026–2027 ar putea fi mai caldă decât în mod obișnuit în cea mai mare parte a Europei

Iarna 2026–2027 ar putea fi caracterizată de temperaturi peste mediile climatologice în majoritatea regiunilor europene. Această tendință apare în prognozele sezoniere publicate în noiembrie și prezentate de Severe Weather Europe.

Estimările indică o posibilă intensificare a circulației atmosferice dinspre Oceanul Atlantic. Aceasta ar favoriza transportul maselor de aer cald și umed către continent.

În aceste condiții, temperaturile ar putea depăși valorile obișnuite pentru sezonul rece. Totodată, cantitățile de precipitații ar putea fi mai mari decât mediile multianuale, îndeosebi în vestul Europei.

Un sezon predominant blând nu exclude însă apariția unor intervale cu temperaturi negative accentuate. Episoadele de ger și ninsoare rămân posibile, chiar dacă mediile sezoniere vor indica valori mai ridicate.

Fenomenul El Niño ar putea influența temperaturile și precipitațiile din Europa

Un factor important pentru evoluția vremii în această iarnă este fenomenul El Niño, asociat încălzirii apelor tropicale din Oceanul Pacific. În scenariile analizate apare inclusiv posibilitatea unui episod deosebit de intens, denumit Super El Niño.

Acest fenomen poate modifica circulația atmosferică la nivel global. Efectele sale se pot reflecta în distribuția temperaturilor și în cantitățile de precipitații înregistrate pe diferite continente.

Meteorologii analizează și precedentele climatice pentru a identifica posibile asemănări. Un exemplu este iarna 1997–1998, când numeroase regiuni europene au înregistrat temperaturi peste valorile normale.

În perioada respectivă, stratul de zăpadă a fost mai redus în anumite zone din Europa Centrală și de Sud-Est. Totuși, asemănările dintre fenomenele climatice nu garantează repetarea acelorași condiții meteorologice.

Ninsorile ar putea fi mai rare în Europa Centrală și de Sud-Est, dar mai frecvente în nord

Distribuția ninsorilor în iarna 2026–2027 ar putea fi influențată puternic de temperaturile mai ridicate. Chiar dacă precipitațiile vor fi abundente, acestea nu se vor transforma obligatoriu în zăpadă.

În regiunile centrale și sud-estice ale Europei, prognozele indică posibilitatea unui strat de zăpadă sub mediile climatologice. Situația ar putea fi diferită în nordul și nord-estul continentului, unde condițiile pentru ninsoare ar putea fi mai favorabile.

Zonele montane înalte ar putea beneficia de temperaturi suficient de scăzute pentru acumularea și menținerea zăpezii. În Alpi, altitudinea va avea un rol important în evoluția stratului de zăpadă.

În schimb, stațiunile de schi situate sub aproximativ 1.800–2.000 de metri ar putea întâmpina dificultăți. Menținerea unui strat natural consistent de zăpadă ar putea deveni problematică dacă intervalele cu temperaturi pozitive vor predomina.

Decembrie 2026 ar putea aduce temperaturi diferite între nordul și sudul Europei

Prima lună a iernii meteorologice ar putea evidenția diferențe importante între regiunile continentului. Prognozele indică temperaturi peste mediile climatologice în sudul Europei, în timp ce nordul ar putea înregistra valori apropiate de normal.

Pentru începutul lunii decembrie, unele scenarii atmosferice sugerează posibilitatea unor intervale mai reci în nord-vestul continentului. Acestea ar putea apărea în urma modificării circulației maselor de aer din Atlantic.

În Europa Centrală, temperaturile ar putea rămâne apropiate de valorile caracteristice perioadei. Totuși, distribuția regională a temperaturilor va depinde de evoluția sistemelor atmosferice.

Ianuarie 2027 ar putea fi mai cald decât normalul, dar vortexul polar poate schimba situația

Prognozele sezoniere pentru ianuarie 2027 indică o probabilitate mai ridicată de temperaturi peste mediile climatologice în mare parte din Europa. Tendința ar putea fi mai pronunțată în regiunile nordice și estice.

Circulația predominant vestică ar putea favoriza transportul aerului oceanic mai blând către interiorul continentului. Acest mecanism ar limita persistența maselor de aer foarte rece.

Un element urmărit de meteorologi este evoluția vortexului polar, sistemul de circulație atmosferică asociat regiunilor polare. O eventuală perturbare a acestuia ar putea modifica distribuția maselor de aer la latitudini medii.

În anumite configurații atmosferice, destabilizarea vortexului polar poate favoriza pătrunderea aerului arctic către Europa. Astfel, chiar și o lună cu temperaturi medii peste normal poate include episoade importante de ger și ninsoare.

Martie 2027 ar putea menține diferențele de temperatură dintre nordul și sudul continentului

Estimările pentru martie 2027 sugerează menținerea unor diferențe termice între regiunile europene. Sudul continentului ar putea înregistra în continuare temperaturi peste mediile climatologice.

În nordul Europei, valorile termice ar putea fi mai apropiate de cele obișnuite pentru începutul primăverii. Acest contrast ar reflecta particularitățile circulației atmosferice din perioada respectivă.

Evoluția vremii va depinde și de condițiile atmosferice din ultimele săptămâni ale iernii. Eventualele perturbări ale vortexului polar ar putea avea efecte întârziate asupra temperaturilor și precipitațiilor.

România ar putea avea o iarnă mai blândă, cu mai puțină zăpadă la altitudini joase

Pentru România și sud-estul Europei, prognozele sezoniere indică o posibilă predominanță a temperaturilor peste mediile climatologice. În același timp, estimările sugerează un deficit de ninsoare în anumite regiuni.

Dacă circulația atmosferică dinspre vest și sud-vest va domina, intervalele cu vreme blândă ar putea deveni mai frecvente. La altitudini joase, precipitațiile ar putea cădea mai des sub formă de ploaie.

Situația s-ar putea modifica în a doua parte a sezonului rece. O schimbare a circulației atmosferice ar putea permite pătrunderea maselor de aer rece dinspre nord și nord-est.

Într-un asemenea scenariu, România ar putea înregistra episoade de ger și ninsori, inclusiv în zonele de câmpie. Totuși, prognozele sezoniere descriu tendințe climatice generale, nu condițiile meteorologice exacte din anumite zile.

Prin urmare, intensitatea, durata și momentul eventualelor valuri de frig nu pot fi determinate cu precizie în această etapă.