Informația despre Guantanamo Bay a fost dezvăluită de publicația americană Politico, care susține că cel puțin 9.000 de persoane ar urma să fie relocate în acest centru de detenție, situat în Cuba, începând chiar din această săptămână. Potrivit documentelor interne obținute de jurnaliști, printre migranți s-ar afla circa 800 de europeni, inclusiv 100 de români, 170 de ruși și un austriac.

Decizia ar reprezenta o escaladare semnificativă a politicilor anti-imigrație promovate de administrația Trump. Deși oficial, motivul invocat este eliberarea centrelor de detenție supraaglomerate de pe teritoriul continental al Statelor Unite, surse diplomatice susțin că măsura are și o dimensiune simbolică, menită să șocheze și să transmită un mesaj de descurajare. Asociarea cu Guantanamo – un centru notoriu pentru tratamentele aplicate suspecților de terorism după 11 septembrie 2001 – stârnește îngrijorări în plan internațional.

Guantanamo Bay: o decizie care tensionează relațiile internaționale

Reacțiile din interiorul administrației americane nu au întârziat să apară. Mai mulți oficiali de la Departamentul de Stat și Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) ar fi exprimat îngrijorări legate de posibila deteriorare a relațiilor diplomatice cu aliații europeni. Surse din cadrul Departamentului de Stat au declarat, sub protecția anonimatului, că trimiterea cetățenilor europeni în Guantanamo, fără notificare prealabilă a statelor de origine, riscă să compromită colaborarea în domeniul repatrierii și al imigrației.

Acești diplomați consideră că astfel de gesturi sunt nepotrivite în contextul în care majoritatea țărilor vizate – inclusiv România – sunt parteneri strategici ai SUA. De asemenea, oficialii atrag atenția că măsura ar putea fi percepută ca un semnal de intimidare, contrar spiritului cooperării internaționale.

Controverse juridice și costuri uriașe

Planul nu este lipsit nici de provocări juridice. Mai multe organizații pentru drepturile omului și avocați ai migranților au inițiat o acțiune colectivă în instanță, în încercarea de a bloca utilizarea bazei de la Guantanamo pentru detenția migranților. Plângerea susține că persoanele deținute sunt supuse unor condiții inumane – alimentație insuficientă, lipsă de igienă, infestări cu rozătoare – menite să le forțeze să renunțe la dreptul de a contesta deportarea.

Totodată, costurile ridicate ale operațiunii pun presiune pe bugetul federal. Senatorul democrat Gary Peters a semnalat că reținerea unui singur deținut la Guantanamo costă aproximativ 100.000 de dolari pe zi, ceea ce face ca această strategie să fie nu doar controversată moral, ci și profund ineficientă din punct de vedere economic.

Rămâne de văzut dacă planul va fi implementat în forma sa actuală și dacă țările de origine ale migranților – inclusiv România – vor fi informate oficial. Până atunci, Guantanamo rămâne un simbol al detenției dure și un punct sensibil în dezbaterea globală despre drepturile omului și controlul migrației.