Decizia președintelui SUA Donald Trump de a restricționa accesul cetățenilor din mai multe țări în Statele Unite a intrat oficial în vigoare luni, 9 iunie, la ora 7:01 (ora României). Măsura este justificată de Casa Albă ca fiind un demers de „protecție împotriva teroriștilor străini și altor amenințări la adresa securității naționale”, dar a generat controverse majore pe plan internațional.
Interdicțiile SUA se aplică cetățenilor din Afganistan, Myanmar, Ciad, Congo, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Haiti, Iran, Libia, Somalia, Sudan și Yemen. În același timp, alte șapte state – Burundi, Cuba, Laos, Sierra Leone, Togo, Turkmenistan și Venezuela – sunt vizate de restricții severe în ceea ce privește emiterea vizelor.
Justificări oficiale și reacții critice
Administrația Trump a motivat includerea acestor țări prin lipsa unor mecanisme eficiente de control al imigrației și a suspiciunii că unii cetățeni ar depăși perioada legală de ședere în SUA. Totodată, se face trimitere la incidente recente, cum ar fi atentatul din Colorado, comis de un cetățean egiptean cu viză expirată, soldat cu 12 răniți.
Președintele Trump a comparat noua măsură cu celebra interdicție de călătorie („Muslim Ban”) din 2017, care viza inițial șapte țări majoritar musulmane și a fost intens criticată pentru caracterul său discriminatoriu. Patru dintre aceste state – Iran, Libia, Sudan și Yemen – figurează și în lista actuală.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a criticat „amploarea largă și generalizată” a interdicției, exprimând îngrijorări serioase privind compatibilitatea acesteia cu dreptul internațional. Amnesty International a condamnat decretul ca fiind „rasist, discriminatoriu și crud”. La rândul său, Uniunea Africană a avertizat asupra posibilelor efecte negative asupra relațiilor diplomatice.
Măsuri de retorsiune și excepții notabile
Una dintre țările afectate, Ciadul, a reacționat imediat anunțând suspendarea emiterii de vize pentru cetățenii americani. Măsura este văzută ca un gest de retorsiune diplomatică.
Totuși, există și excepții prevăzute în decretul semnat de Trump. Deținătorii de vize diplomatice și persoanele ale căror călătorii sunt considerate „în interes național” nu vor fi afectați de interdicții. De asemenea, sportivii calificați la evenimente internaționale precum Cupa Mondială de fotbal din 2026 sau Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028 nu vor fi supuși restricțiilor.
Opoziția internă față de decizie este, de asemenea, vocală. Yassamin Ansari, congresmen de origine iraniano-americană, a declarat că va lupta împotriva acestor măsuri, pe care le consideră „xenofobe” și care i-au afectat direct familia.
