Donald Trump a anunțat printr-o înregistrare video publicată pe platforma X, că a semnat un nou ordin executiv prin care restricționează accesul în Statele Unite pentru cetățenii a 19 state. Președintele a explicat că măsura vine în urma unui atac recent din statul Colorado, iar scopul declarat este protejarea populației americane împotriva posibilelor amenințări din afara granițelor. Casa Albă a publicat lista completă a țărilor vizate, împreună cu excepțiile aplicabile.

Donald Trump blochează accesul în SUA pentru cetățenii a 19 țări

Noul ordin executiv semnat de președintele american Donald Trump, care urmează să intre în vigoare pe 9 iunie, vizează direct 12 țări, printre care Afganistan, Birmania, Ciad, Republica Congo, Guineea Ecuatorială, Eritree, Haiti, Iran, Libia, Somali, Sudan şi Yemen.

Alte șapte state sunt incluse pe o listă secundară, cu restricții mai puțin severe. Potrivit administrației de la Washington, aceste măsuri sunt menite să „întărească filtrele de securitate” și să limiteze accesul persoanelor care ar putea reprezenta un risc pentru siguranța națională.

Printre țările supuse interdicției totale se mai află și Haiti, Eritreea, Ciad sau Birmania. Statele adăugate pe lista restricțiilor parțiale sunt Cuba, Turkmenistan, Venezuela, Burundi, Laos, Sierra Leone și Togo.

Deși lista a fost alcătuită pe criterii de securitate, au fost prevăzute unele excepții. Cetățenii care dețin anumite tipuri de vize sau cei a căror călătorie servește „interesului național” pot primi permisiunea de a intra în Statele Unite.

„Nu îi vrem.

Nu vom permite ca ceea ce s-a întâmplat în Europa să se întâmple în America”, a scris Donald Trump.

Contextul atacului din Boulder și justificările Casei Albe

În declarația video în care a anunțat interdicția, Donald Trump a făcut referire la atacul terorist comis recent în orașul Boulder, Colorado.

Incidentul s-a petrecut în timpul unei manifestații pașnice organizate pentru susținerea ostaticilor israelieni din Gaza. Un bărbat a aruncat dispozitive incendiare în mulțime, provocând rănirea a 12 persoane. În timpul atacului, agresorul a strigat „Palestina liberă”.

Atacatorul, un cetățean egiptean în vârstă de 45 de ani, se află acum în custodia autorităților americane și urmează să apară în fața unui tribunal din Colorado.

Acuzațiile includ tentativă de omor și „crimă motivată de ură”. Deși Egiptul nu figurează pe lista interdicțiilor, administrația Trump a subliniat că suspectul se afla ilegal în Statele Unite, după ce viza sa expirase. De asemenea, a fost menționat că acesta depusese o cerere de azil și primise un permis de muncă temporar.

„Nu putem avea imigrație din zone incontrolabile” – mesajul președintelui

În discursul său, Donald Trump a insistat asupra faptului că administrația sa nu va permite repetarea „erorilor făcute de Europa” în materie de imigrație.

Președintele a amintit de politica adoptată în timpul primului său mandat, când a impus restricții similare mai multor state musulmane. A susținut că aceste măsuri au împiedicat atacuri similare celor din capitalele europene.

„Nu putem avea o imigraţie deschisă din ţări pe care nu le putem controla în manieră sigură şi fiabilă. De aceea astăzi (miercuri, n.r.) semnez un nou ordin executiv care impune restricţii de intrare din ţări precum Yemen, Somalia, Haďti, Libia şi multe altele”, a afirmat Trump.

Acesta a adăugat că noua măsură are ca scop împiedicarea intrării pe teritoriul american a persoanelor necunoscute, care nu pot fi verificate corespunzător de autoritățile americane.

Purtătoarea de cuvânt adjunctă a Casei Albe, Abigail Jackson, a afirmat pe platforma X că președintele Trump își respectă angajamentul de a proteja cetățenii americani împotriva agenților străini periculoși care încearcă să pătrundă ilegal în țară pentru a comite atacuri.

Ea a subliniat că noile restricții impuse sunt bazate pe considerente rezonabile și sunt adaptate particularităților fiecărei țări în parte. Jackson a explicat că aceste măsuri vizează statele care nu aplică controale adecvate la frontieră, înregistrează un număr mare de persoane cu vize expirate sau refuză să furnizeze informații relevante despre cetățenii lor și eventualele riscuri pe care aceștia le pot reprezenta.

„Preşedintele Trump îşi respectă promisiunea de a-i proteja pe americani de agenţii străini periculoşi care vor să vină în ţara noastră şi să ne atace.

Aceste restricţii de bun simţ sunt specifice fiecărei ţări şi includ ţările care nu efectuează controale adecvate, au rate ridicate de persoane cu vize expirate sau nu împărtăşesc informaţii despre cine sunt cetăţenii lor şi ce ameninţări reprezintă”, a scris pe X purtătoarea de cuvânt adjunctă a Casei Albe, Abigail Jackson.

Reacții internaționale și critici din partea organizațiilor umanitare

Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Venezuela a condamnat ferm decizia, considerând-o „fascistă”. Ministrul de interne Diosdado Cabello a avertizat cetățenii venezueleni că a călători în Statele Unite înseamnă asumarea unui „risc major”. Oficialul a acuzat autoritățile americane că persecută imigranții fără un motiv real.

În schimb, Somalia s-a arătat deschisă la dialog, exprimându-și disponibilitatea de a colabora cu autoritățile americane. Ambasadorul somalez la Washington a precizat că țara sa dorește să rezolve problemele legate de controlul la frontieră.

Critici au venit și din partea comunității iraniene și a susținătorilor refugiaților afgani. Președintele National Iranian American Council, Jamal Abdi, a spus că această decizie va separa familii și va afecta negativ viețile multor americani.

Organizația #AfghanEvac a calificat interdicția drept o „rușine morală”, având în vedere rolul esențial jucat de cetățeni afgani în sprijinirea forțelor americane în ultimele decenii.

Reacții din partea ONG-urilor și îngrijorări legate de refugiați

Mai multe organizații umanitare au condamnat public decizia. Oxfam America a acuzat Casa Albă că folosește politica externă pentru a diviza și marginaliza comunități vulnerabile.

Reprezentanții ONG-urilor atrag atenția că această interdicție afectează și programele de relocare a refugiaților, într-un moment în care mai multe dintre țările vizate se confruntă cu conflicte armate majore.

Suspendarea parțială a acestor programe este considerată de activiști o lovitură dură pentru mii de oameni care au fugit din zone de război. Situația devine cu atât mai îngrijorătoare în contextul în care state precum Sudan, Yemen sau Libia continuă să fie afectate de instabilitate politică și militară.