În plus, România pierde în fiecare zi din competitivitatea industriei locale, riscând să devină complet captivă importurilor de medicamente.

”Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reunește 16 situri de fabricație din țară – își exprimă îngrijorarea cu privire la apariția în spațiul public a unor analize care nu identifică cauzele reale ale crizelor cronice de medicamente din România, putând conduce la luarea unor măsuri care agravează situația din prezent”, se menționează reprezentanții patronatului într-un comunicat.
“Politica de calcul a prețului la medicamente practicată de Ministerul Sănătății nu este cauza principală a dispariției acestora, pentru că este de înțeles efortul autorităților de a obține de la producători prețuri similare cu cele practicate în restul Uniunii Europene” a declarat Dr Dragoș Damian, Director Executiv PRIMER. “Problema apare atunci când, la un preț negociat la cel mai mic nivel pentru medicamentele cu și fără contribuție personală, producătorii sunt obligați să achite în plus statului o “taxă clawback” de 25% și să plătească o “taxa de raft” pe canalele comerciale care a ajuns să depășească 20%. Așa încât, în realitate, prețul medicamentelor generice și biosimilare devine cu până la 50% mai mic decât în Europa, producătorii fiind nevoiți fie să le retragă din comercializare fie să nu le mai lanseze deloc în România. Medicamente dintre cele mai comune de tipul enalapril, metoprolol, goserelin, filgrastim, doxorubicina, etanercept, cisplatina, amoxicicilin + acid clavulanic, esomeprazol, levetiracetam, escitalopram, pregabalin, diclofenac, pantoprazol – și lista poate continua – sunt în acest context, nerentabile. Dacă luăm ca exemplu Polonia, unde nu există crize ale medicamentelor, trebuie subliniat că “taxa clawback” este zero, “taxa de raft” este interzisă prin lege iar prescrierea medicamentelor se face pe denumire comercială” a completat Damian.

”PRIMER a arătat în repetate rânduri că volumele de medicamente fabricate în țară au scăzut cu peste 40% în perioada 2006–2016 și că în 2017 producția locală a stagnat, deși piață farmaceutică a crescut cu 17%. Politicile publice din domeniul medicamentului, de care nu este responsabil doar Ministerul Sănătății, continuă să afecteze atât pacienții cât și fabricile locale de medicamente. România trebuie să adopte în politica medicamentului un plan de guvernare care să soluționeze cauzele reale ale crizelor și care să introducă măsuri simple și eficiente, cu accentul pe utilizarea medicamentele generice și biosimilare, care aduc economii și pot substitui exporturile paralele, dar care sunt discriminate în România”, se menționează în comunicatul patronatului.
 “PRIMER solicită din nou coaliției de guvernare PSD – ALDE să dialogheze cu fabricanții din țară și să se implice serios, la nivel de experți economici, în înțelegerea și rezolvarea problemelor aprovizionării cu medicamente în general și din producția internă în mod particular. Spre exemplu, în loc să oblige producătorii locali la plata unei taxe injuste, autoritățile ar trebui să încurajeze investiții în fluxuri de fabricație care să producă în țară citostatice, imunoglobuline sau vaccinuri” a concluzionat Dragoș Damian.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

Te-ar putea interesa și: