Mii de creștini merg la lavra Pecerska din Kiev, care adăpostește moaștele a peste 100 de sfinți

Galeriile subterane de la Lavra Pecerska, din Kiev, considerate fundamentul creștinismului ortodox dezvoltat aici începând din anul 1051, sunt printre principalele atracții ale turiștilor. Acestea adăpostesc moaștele a peste 100 de sfinți, peșterile fiind incluse și în patrimoniul UNESCO.

Peşterile care adăpostesc moaştele a peste 100 de sfinţi reprezintă una dintre principalele atracţii ale celui mai mare complex monahal din Kiev. Galeriile subterane de la Lavra Pecerska, ce au fost săpate acum aproape 1.000 de ani, sunt vizitate, zilnic, în pofida războiului care macină Ucraina, de sute sau chiar mii de credincioşi.

Galeriile subterane, incluse în patrimoniul UNESCO

Lavra Pecerska este inclusă în patrimoniul UNESCO, însă peşterile sale sunt considerate fundamentul creştinismului ortodox dezvoltat aici începând din anul 1051. Există două galerii subterane, în formă de peşteri, catacombe, unde sunt aranjate trupurile neputrezite ale nu mai puţin de 120 de sfinţi. Una dintre galerii, numită „Peştera de sus”, păstrează moaştele a 43 dintre foştii monahi de la Lavra Pecerska, trecuţi în rândul sfinţilor, iar cea de-a doua, „Peştera de jos”, constituie loc de odihnă veşnică pentru alţi 77 de sfinţi.

„Sunt două peşteri şi în fiecare peşteră sunt câte trei biserici. În total avem 120 de moaşte. 43 de moaşte sunt în peştera de sus. Această peşteră are adâncimea de 15 metri, iar lungimea tunelelor este de aproximativ 300 de metri. În peştera de jos sunt 77 de moaşte. În fiecare dintre peşteri sunt câte trei biserici în care se face zilnic Sfânta Liturghie”, explică Dimitrie, un student la Teologie, care îndeplineşte şi rolul de ghid al peşterilor.

Fiecare dintre cele două peşteri îşi au începuturile în a doua jumătate a secolului al XI-lea. Una dintre ele, Peştera de sus, a fost creată de Preacuviosul Antonie, iar a doua, Peştera de jos, a fost opera Preacuviosului Teodosie. De altfel, se spune că ambii sfinţi şi-au prevestit sfârşitul şi s-au retras în subteran, unde aveau să se roage până la sfârşitul vieţii.

„Primul care şi-a săpat peştera a fost Preacuviosul Antonie şi apoi fraţii care s-au alăturat lui şi-au săpat şi ei aici locuri de închinare. Călugării care îşi săpau aici chilie o făceau pentru a avea un loc de rugăciune”, a adăugat tânărul ghid de la Lavra Pecerska.

Cea mai veche mănăstire creștin ortodoxă din Ucraina

Galeriile sunt foarte înguste, făcând dificilă trecerea a două persoane în acelaşi timp. Ele sunt luminate doar cu candelele care stau aprinse continuu lângă moaştele sfinţilor, iar regulile impuse credincioşilor care vizitează locurile sunt foarte stricte.

Lavra Pecerska, ce se traduce Lavra Peşterilor, este cea mai veche mănăstire creştin ortodoxă din Ucraina. Viaţa monahală de aici a început în 1051. În prezent, în acest complex monahal de pe malul drept al Niprului, care include peste 20 de biserici, sunt peste 300 de călugări, aici aflându-se şi reşedinţa Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Preafericitul Onufrie, mitropolitul Kievului şi al întregii Ucraine. Tot aici funcţionează şi Academia şi Seminarul Teologic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Kiev, la baza înfiinţării cărora a stat Petru Movilă, fiul domnitorului Moldovei, Simion Movilă.

Complexul are 144 de obiective istorice şi culturale şi se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare. A fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO pe 13 martie 1996, având statutul de rezervaţie istorico-culturală naţională separată.