După ce Ungaria a ridicat la frontiera sa de sud un gard de sârmă ghimpată pentru a-i opri, migranţii s-au reorientat şi folosesc acum o “rută a săracului”. Ei şi-au găsit refugiu în case abandonate din nordul Serbiei, în apropierea frontierei cu Ungaria şi România, şi încearcă să ajungă în Europa de Vest trecând prin ţara noastră.

Refugiaţii care nu au mii de euro în buzunar se mulţumesc cu “ruta săracului”

Familia Alhayani se află între sutele de migranţi care s-au refugiat în aceste case abandonate. Mama, tatăl şi cei patru copii dorm pe jos, de teamă că se poate surpa totul.

“Bineînţeles că aceasta nu este casa viselor noastre, dar ce putem face? (…) Trebuie să rămânem aici pentru a ne realiza visele de viitor”, declară una dintre fete, în vârstă de 16 ani, singura care a învăţat limba engleză de când familia şi-a părăsit casa natală din Irak.

Familia Alhayani a fugit din Irak acum trei ani şi a petrecut doi ani într-o tabără din Grecia. Apoi a încercat să ajungă în Croaţia, un stat membru al Uniunii Europene, prin Bosnia, relatează AFP, potrivit stirileprotv.ro.

Cei şase s-au refugiat acum într-un cătun sărac din Bosnia, Majdan, şi încearcă să între în România prin orice mijloc posibil, însă fără succes până acum.

Ruta ce trece prin România este considerată “ruta săracului”: “Dacă aş avea 5.000 sau 6.000 de euro, aş plăti (un trecător) şi m-aş duce direct din Serbia în Ungaria”, spune un sirian în vârstă de 30 de ani.

Poliţiştii din România, acuzaţi de violenţe de către migranţi

În 2020, poliţiştii din România au avut de-a face cu peste 45.000 de încercări de “trecere ilegală a frontierei”, adică de patru ori mai multe faţă de anul precedent. Aproape 80% dintre migranţi nu au putut însă intra în România.

Poliţiştii de frontieră români, ca şi cei din Ungaria şi Croaţia, sunt acuzaţi de brutalitate şi violenţă de mulţi migranţi.

“Poliţia română mi-a rupt piciorul de două ori, iar mâna o dată. (…) Unii oameni sunt buni, alţii sunt răi”, povesteşte un sirian, care spune că a fost avocat în ţara sa.

Poliţia română nu a răspuns imediat întrebărilor jurnaliştilor AFP, însă dezminte, în general, orice uz al violenţei şi spune că acţionează conform dreptului internaţional.

Comunitatea locală nu e deloc de acord cu prezenţa migranţilor

Locuitorii din zonă, cei mai mulţi membri ai minorităţii ungare din Serbia, nu sunt deloc de acord cu prezenţa migranţilor în zonă.

“Viaţa va fi frumoasă când vor pleca migranţii, nişte şobolani”, spune, nervos, un locuitor care are un tatuaj militar pe umăr.

Săteni, aşezaţi în faţa singurul magazin din cătun, huiduie şi insultă migranţii care vin la cumpărături.

“Am propus să construim o tabără aici, însă comunitatea locală a spus nu”, precizează directorul Agenţiei sârbe pentru Refugiaţi, Vladimir Cucic.

Sursa foto: Dreamstime