44 de proiecte de investiţii în infrastructura de irigaţii, cu o valoare de peste 12 milioane de euro, au fost finalizate până în prezent prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care oferă 100% sprijin public nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, anunță Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Sectorul irigaţiilor este finanţat în perioada de programare financiară 2014 – 2020 prin submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigaţii, iar pentru sesiunea anuală din 2019 au fost alocate 200 milioane de euro acestui sector.

Sprijinul public este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 1.000.000 euro/proiect pentru sistemele de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune (SPP). Conform datelor AFIR, până în prezent prin submăsura 4.3 au fost depuse 294 cereri de finanţare în valoare de peste 294 milioane de euro. „Dintre acestea au fost încheiate 237 contracte de finanţare în valoare de 196 milioane de euro. Valoarea plăţilor efectuate este de peste 89 milioane de euro, până în prezent. De asemenea, au fost finalizate 44 de proiecte, cu o valoare de peste 12 milioane de euro”, precizează reprezentanţii AFIR.

Beneficiarii eligibili pentru obţinerea sprijinului financiar în cadrul submăsurii 4.3 – Irigaţii sunt organizaţii sau federaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigat (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole în conformitate cu legislaţia în vigoare. „Încă de la început, când am lansat ghidul în consultare publică, am pus accent pe solicitările şi propunerile potenţialilor noştri beneficiari. Am avut numeroase întâlniri cu OUAI-urile din teritoriu care ne-au  oferit ocazia de a identifica problemele întâmpinate în implementarea proiectelor pe care le finanţăm şi care ne ajută să îmbunătăţim cadrul procedural. În urma discuţiilor purtate am identificat soluţii concrete pentru finalizarea acestor proiecte esenţiale pentru agricultura românească în termenele stabilite de contractele de finanţare, pentru a preîntâmpina eventualele blocaje sau prelungiri ale acestora, care ar implica şi penalizări. Stimularea investiţiilor în sistemele de irigaţii este indispensabilă pentru creşterea competitivităţii economiei agrare româneşti, pentru dezvoltarea producţiei, dar şi a calităţii produselor agricole. Suntem deschişi la toate propunerile şi observaţiile primite din partea beneficiarilor, a consultanţilor şi a colegilor din teritoriu, iar toate eforturile noastre sunt direcţionate către îmbunătăţirea gestionării şi implementării Programului”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

În această perioadă este deschisă sesiunea de primire a cererilor de finanţare pentru irigaţii, sesiunea care se desfăşoară în intervalul 6 februarie 2019 – 31 august 2019 sau până la epuizarea fondurile alocate. „În această sesiune acordăm finanţare de până la 1.000.000 euro pentru fiecare proiect de investiţii în sistemele de irigaţii. Fondurile sunt 100% nerambursabile şi se acordă pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune, precum şi pentru racordarea acestora la utilităţi, inclusiv construcţia şi modernizarea bazinelor de colectare şi stocarea apei de irigat. Ca element de noutate, precizez faptul că echipamentele de irigat pot fi achiziţionate în limita a 30% din valoarea eligibilă a proiectului – modalitatea de calcul este detaliată în Ghidul Solicitantului, disponibil pe site-ul Agenţiei”, a adăugat Adrian Chesnoiu.

Potrivit datelor AFIR, pe vechiul program de dezvoltare rurală PNDR 2007-2013 numărul investiţiilor finalizate a fost de 86, cu o valoare de 73,8 milioane de euro.

În perioada de programare financiară 2007 – 2013, investiţiile în sisteme de irigaţii au fost finanţate prin Măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, componenta a1, irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare. „Sprijinul acordat prin componenta de irigaţii a Măsurii 125, a fost solicitat de organizaţii sau federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor/ deţinătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare. (Organizaţii şi federaţii de organizaţii de îmbunătăţiri funciare sunt persoane juridice de utilitate publică, fără scop patrimonial ce se constituie şi funcţionează în conformitate cu Legea nr.138/ 2004 a îmbunătăţirilor funciare şi care administrează, întreţin şi repară infrastructura de îmbunătăţiri funciare în interesul membrilor acestora)”, subliniază AFIR, conform Agerpres.

Sprijinul public acordat în cadrul Măsurii 125 pe PNDR 2007 – 2013 era tot de 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică care deservesc întreaga comunitate, iar ajutorul public acordat pentru un proiect de investiţie nu putea depăşi 1.000.000 euro/ proiect. „Prin M125 – Irigaţii, au fost depuse 156 de cereri de finanţare în valoare de aproximativ 150 milioane de euro. Dintre acestea au fost încheiate 131 contracte de finanţare în valoare de 114,9 milioane de euro. Valoarea plăţilor efectuate este de 101,6 milioane de euro. Precizăm că numărul investiţiilor finalizate este de 86, cu o valoare de 73,8 milioane de euro”, subliniază reprezentanţii AFIR.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat în repetate rânduri că irigarea României este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar, în prezent fiind în situaţia de a pune la loc sistemul de irigaţii „pe care l-am distrus de-a lungul vremii”. Acesta şi-a propus ca prin programul de reabilitare a sistemului de irigaţii, până în 2020, să fie acoperită o suprafaţă de 2 milioane de hectare. „Programul de refacere a sistemului de irigaţii este unul complex. Este foarte greu să reconstruieşti sistemul de irigaţii în România. Numai canalele de irigaţii care trebuie refăcute, recalibrate şi racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin şi înapoi. Noi le atacăm în etape şi le vom termina în 2020. Este vorba de un total de 2 milioane de hectare”, preciza ministrul Agriculturii la preluarea mandatului.

La sfârşitul lunii martie, şeful MADR declara că anul viitor judeţul Brăila va fi primul judeţ al României care va avea sistemul de irigaţii reabilitat pe întreaga suprafaţă, care însumează 360.000 de hectare. La nivelul întregii ţări sunt deschise 40 de şantiere în baza Programului Naţional de Irigaţii, proiecte pentru executarea cărora a fost alocat peste un miliard de euro din bugetul statului şi 435 milioane euro de la Uniunea Europeană prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală.

România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est şi est a ţării, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie. Seceta, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 – 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă. Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane hectare.