În anul IV de facultate, lui Cristian Enciu i-a încolţit în minte un vis care nu i-a mai dat pace până când s-a tranformat în realitate: să aibă propria lui clinică veterinară. Ştia că este singura şansă de a evita să lucreze la stat sau la o fermă pe un salariu modest, dar cunoştea şi poveştile multora dintre colegii lui mai mari care nu au avut succes în aventura antreprenoriatului. „Există mai mulți antreprenori medici veterinari pentru că acest sistem nu este susţinut de stat şi trebuie să găsim o metodă de a ne câştiga existența, iar singura șansă este să ne deschidem o afacere care să ne ofere stabilitate.
Mai este vorba şi de curajul de a o lua de la zero, lucru care în acest moment este o mică nebunie, având în vedere instabilitatea economică, dar şi acum poţi începe o astfel de activitate atâta timp cât eşti profesionist, ambițios şi ai cunoştinţe de marketing care să te ajute în administrarea firmei“, spune Cristian Enciu, fondatorul Crystal Vet, o afacere pornită în 2006 cu 10.000 de lei noi, ajunsă acum la o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei. Tot pe la sfârşitul facultăţii, medicul veterinar Valentin Istrate, celebru pentru că a cumpărat cu un milion de euro văcuţele Tnuva,  vindea legume pentru a-şi cumpăra o maşină cu care să se deplaseze prin Bucureşti la diverse cazuri.
Acum are mai multe cabinete veterinare şi farmacii în Capitală, care au împreună un rulaj de peste un milion de euro. Deşi susţine că, în România, situaţia medicinei veterinare nu este cu mult mai fericită decât cea a medicinei umane, recunoaşte totuşi că legea a înlesnit antreprenoriatul în acest domeniu: „În 1990, orice medic veterinar putea să îşi înfiinţeze un cabinet, iar în 1999 toate unităţile veterinare de stat au putut fi cumpărate de privaţi, iar statul nu mai deţine nimic“.
Această măsură a ajutat de fapt la dezvoltarea fulminantă a sectorului, crede medicul Viorel Andronie, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România (CMVRO): „Sistemul exclusiv privat a făcut ca numărul medicilor veterinari antreprenori să fie mare, de aproximativ 4.000, din care circa 2.350 sunt în mediul rural.“
Dar facilităţile legislative nu sunt garanţia succesului: pe o piaţă destul de aglomerată cum este cea din Capitală, unde există circa 210  cabinete, medicii s-au gândit să extindă paleta de servicii şi au înfiinţat spitale veterinare dotate cu ambulanţe, dar şi grădiniţe, pensiuni şi saloane de cosmetică pentru cele mai răsfăţate animale de companie.
Însă de unde stăpâni atât de darnici? Piaţa serviciilor veterinare de lux este de abia la început, dacă ne uităm la investiţiile de circa cinci milioane de euro făcute în cele trei spitale veterinare înfiinţate în Capitală şi Ilfov şi rulajele mici realizate până acum. De lux pot fi şi specializările pe animale mici sau mari, în funcţie de noroc şi dibăcie, spune medicul Iulian Vieru, fondatorul revistei Veterinarul Ştiinţă şi Practică.
„Dacă ai afacerea specializată pe animale mici, atunci câştigi bani doar din asta. Dacă ai cabinet specializat pe animale mari şi ai ceva pile, poţi obtine o concesiune de la stat şi ești un mare norocos. Dacă ai o circumscripţie sanitară într-o comună medie şi ştii cum merg treburile, poţi să câştigi între 1 şi 2 miliarde de lei vechi“. Indiferent de noroc, statistica arată că medicina veterinară este una dintre puţinele facultăţi cu un nivel extrem de redus de absolvenţi şomeri.

Medicul veterinar este mai avantajat decât cel uman după absolvirea facultăţii, pentru că poate exercita profesia imediat, fără rezidenţiat.
Viorel Andronie, preşedinte, CMVRO

Aşa arată singurul spital veterinar privat din Ilfov, Marco Vet, o investiţie de un milion de euro, care are inclusiv grădiniţă şi pensiune pentru necuvântătoare

Cifrele pieței:
În România există 4.485 unități de medicină veterinară, care compun o piaţă de circa șase miliarde de lei;
6 spitale private veterinare, dintre care două în București și câte unul în Galați, Hunedoara, Iași și Ilfov;
30 clinici veterinare organizate ca SC, dintre care cele mai multe sunt în București, Cluj și Ilfov;
1.965 cabinete medicale veterinare or­ganizate ca SC, dintre care cele mai multe sunt în București, Timiș, Iași și Cluj;
2.484 cabinete medicale veterinare individuale, dintre care cele mai multe sunt în Maramureș, Bacău, Bihor și Argeș.

Salariile din medicina veterinară depind de mai mulţi factori, cum ar fi vechimea, domeniul de specializare, dar şi de sex: bărbaţii sunt mult mai bine plătiţi comparativ cu femeile, pentru că ei lucrează mai multe ore suplimentare, potrivit CMVRO

Te-ar putea interesa și: