Marile puteri ale lumii vor ca statul să intervină în continuare în economie. Nu vor ca băncile să intre în faliment

Președintele Consiliului de Stabilitate Financiară recomandă miniștrilor de Finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din G20 să mențină măsurile de sprijin până ce economia se stabilizează. Acesta a transmis o scrisoare în acest sens către miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale, înainte de întâlnirea online de miercuri. În această scrisoare Randal K. Quarles a punctat și un al subiect important: problemele legate de schimbările climatice.

Consiliul de Stabilitate Financiară (FSB), care integrează ţările din G20, recomandă menţinerea ajutoarelor publice până când economia se stabilizează, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres. Preşedintele Consiliului de Stabilitate Financiară, Randal K. Quarles, le spune miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G20, într-o scrisoare, că programele de vaccinare reprezintă un punct de cotitură în pandemia de COVID-19, dar avertizează că „retragerea măsurilor de sprijin înainte ca perspectivele macroeconomice să se fi stabilizat ar putea fi asociată cu riscuri semnificative imediate pentru stabilitatea financiară”.

Însă, pe de altă parte, el consideră că pot apărea alte riscuri pentru stabilitatea financiară în cazul în care măsurile de sprijin se menţin prea mult timp.

Costurile ar putea fi mai mari prin retragerea sprijinului

Cele mai multe autorităţi consideră că toate „costurile unei retrageri premature a sprijinului ar putea fi mai semnificative decât menţinerea acestora prea mult timp”, se arată în scrisoare.

Ţările membre ale Consiliului de Stabilitate Financiară, organism cu sediul în oraşul elveţian Basel, s-au angajat să-şi coordoneze retragerea măsurilor de sprijin de stat în economie.

Acest organism apreciază progresele realizate în reformele bancare pentru a evita ca mari bănci să intre în faliment şi să pună în pericol stabilitatea sistemului financiar (too-big-to-fail). Aceste reforme au redus riscurile pentru sistemul financiar global, au crescut credibilitatea rezoluţiei şi disciplinei de pe piaţă şi, astfel, au adus beneficii nete pentru societate.

Dar, Consiliul de stabilitate consideră că aceste reforme se pot dezvolta şi mai mult, în special în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a pierderilor totale şi la transparenţa finanţării rezoluţiilor (rezoluţie bancară: reorganizarea unei bănci cu probleme, care urmăreşte menţinerea stabilităţii financiare, continuitatea serviciilor bancare şi revitalizarea băncii).

Unele riscuri s-au mutat în afara sistemului bancar, la intermedierea financiară non-bancară.

Schimbările climatice, un al punct important pe agenda G20

Scrisoarea adresată miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G20, care se vor reuni miercuri online, subliniază, de asemenea, importanţa abordării problemelor legate de schimbările climatice.

Trei echipe lucrează în Consiliul de Stabilitate Financiară pe partea de date, rapoarte, reglementare şi supervizare şi în iulie vor prezenta G20 două rapoarte cu recomandări privind foaia de parcurs care trebuie urmată pentru a face faţă riscurilor financiare relaţionate cu schimbările climatice.

Consiliul de Stabilitate Financiară a fost creat al reuniunea G20 de la Londra, din 2009, în contextul crizei financiare.

G20 este un organism internaţional ce reuneşte cele mai mari economii ale lumii. Membrii săi cumulează mai mult de 80% din PIB mondial, 75% din comerţul global şi 60% din populaţia Planetei.

Membrii G20 sunt Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Japonia, India, Indonezia, Italia, Mexic, Rusia, Africa de Sud, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană.