A terminat Facultatea de Energetica Nucleara. A facut comert cu produse textile din Turcia, si astfel a prins gustul afacerilor. Asta l-a determinat sa urmeze si Facultatea de Comert Exterior. In timpul acesta a lucrat la departamentul de marketing si vanzari al unei reprezentante germane din Romania. In doi ani a ajuns seful departamentului de vanzari de la Nova Brasilia, si ulterior a lucrat in managementul de la Coca-Cola.
Cu toate ca a avut o cariera care i-ar multumi pe multi, Dragos Ghetu si-a dorit intotdeauna sa-si dezvolte propria afacere. „In Occident au mare succes produsele naturale, sanatoase, fara conservanti sau alte adaosuri chimice. Eu sunt, la randul meu, un gurmand si imi place mancarea traditionala, facuta de mama acasa, cu conserve puse de ea in camara. Mi-am dat seama ca majoritatea romanilor sunt ca mine si ca o afacere cu astfel de produse nu are cum sa nu mearga. Mi-am propus ca pana si borcanele in care voi ambala produsele sa semene cu cele dintr-o camara obisnuita”, explica Dragos Ghetu.
Cu o masina pe care a achizitionat-o din banii socrului si beneficiind de sfaturile nasului, Dragos Ghetu s-a pus pe treaba. Infiintase firma Stonex inca din 1996, dar pana in 1999 nu prea avusese activitate. In acel an insa, Ghetu s-a orientat catre o sectie mai veche a unei foste societati de stat. „Am facut cu cei de acolo un contract de asociere cu acord de investitie. Trebuia sa investesc in timp vreo 30.000 de dolari, insa nu am reusit sa atrag aceste fonduri. Cu toate astea m-am apucat de productie. Faceam conserve: zarzavat de ciorba, rosii in bulion, castraveciori, spanac”, spune Dragos Ghetu.
In acea perioada insa vanzarile au mers destul de greu. Chiar daca era specialist in vanzari, Ghetu avea probleme cu distributia. Cara conserve in fiecare zi cu o berlina de undeva din apropierea Bucurestiului. Prima oara s-a gandit sa isi desfaca marfa in piete, ulterior s-a extins spre magazinele alimentare de marime medie, pentru ca, in final, produsele sale sa ajunga si pe rafturile supermarketurilor. Totusi lucrurile nu mergeau cum trebuiau, incasarile zilnice fiind in jur de doua milioane de lei. In aceasta perioada s-a gandit sa completeze gama de conserve cu inca un produs.
Reteta succesului
a fost preluata de la bunici
Asa a aparut ideea de a comercializa bors. „Trebuie sa recunosc faptul ca m-am gandit la bors ca la un produs de completare. Initial nu am crezut ca voi avea succes cu el”, sustine Dragos Ghetu. Chiar daca renuntase la asocierea cu vechea sectie, patronul a realizat ca, totusi, afacerea are potential si ca daca vrea sa o dezvolte, ii trebuie neaparat un spatiu de productie.
A gasit o fabrica de otet si a inchiriat un spatiu acolo. A luat cu imprumut, de pe unde a putut, 10.000 de dolari, pe care i-a investit in noua locatie. De data asta stia, in principiu, coordonatele in care se putea misca cu acest business. Daca initial a avut doar zece puncte de desfacere, acum numarul acestora se ridica la cateva sute. Numarul sortimentelor a crescut de la patru la noua, cel al angajatilor de la doi la zece. Daca la nivelul anului 1999 cifra de afaceri medie lunara a companiei era de aproximativ 2.500 de dolari, in 2002 aceasta a urcat la 10.000 de dolari lunar. „Este o afacere cu o marja mica de profit, doar 10%, din cauza costurilor ridicate: transport, energie si materie prima”, explica Ghetu.
Intre timp, patronul a inregistrat marca „Natural and Green” la OSIM pentru gama sa de produse, precum si sloganul „Sanatate pentru familia ta”, iar borsul, care initial s-a dorit un produs de completare a gamei, a ajuns sa aduca jumatate din cifra de afaceri a companiei.
Faptul ca a inceput sa isi desfaca produsele prin intermediul marilor retele de supermarketuri i-a adus avantajul unei acoperiri la nivel national.
Pentru viitor, Dragos Ghetu vede dezvoltarea afacerii sale, in primul rand, in sensul dezvoltarii sistemului de desfacere si al cresterii numarului de sortimente pe care le ofera. si cand spune acest lucru se gandeste in primul rand la produsele congelate. „Cred ca voi incerca sa pun pe picioare si un sistem de franciza ecologica, prin care sa ajut practic si micii producatori agricoli care au suprafete intre unu si cinci hectare. Daca vrei sa pui pe picioare o afacere cu produse ecologice, este necesar ca legumele luate de la micii producatori sa nu fie tratate chimic si sa nu provina de pe parcele cultivate intensiv in anii anteriori. Printr-un astfel de sistem de franciza ecologica as vrea ca acesti producatori sa cultive dupa anumite standarde, avantajul lor fiind ca au, practic, desfacerea asigurata”, incheie Dragos Ghetu.    

Business Start

Investitia minima:
10.000 USD. Primul pas este sa ai retetele dupa care vei face produsele. Proiectarea produsului in sine (tipul de ambalaj si etichetarea) este urmatorul pas. Dimensionarea productiei este o etapa destul de importanta. In functie de aceasta trebuie facute investitiile in utilaje si gasit spatiul de productie.
Utilaje:
Vase de fermentare, generator de apa calda, pompa de circulatie, filtre, echipament de umplere si de etichetare (eventual si de lipire de pungi in cazul in care aveti produse ambalate in pungi), echipament de lucru (halate, cizme etc.), masini pentru distributie.
Autorizatii:
Standard pentru o firma. Pentru conserve trebuie obtinuta o licenta de productie de la Ministerul Sanatatii. Licenta este pentru fiecare produs in parte si se reinnoieste in fiecare an.
Pozitionare:
O astfel de fabrica este bine sa fie pozitionata intr-o zona cat mai centrala, raportat la zonele de distributie. In felul acesta costurile de distributie vor fi mai mici.
Distributia:
Astfel de produse pot fi vandute in piete, in magazine alimentare de dimensiuni medii sau in supermarketuri. Pietele au avantajul unui vad foarte bun, dar dezavantajul faptului ca firmele care vand in astfel de locatii se muta destul de repede dintr-o piata in alta. Magazinele alimentare si supermarketurile au avantajul faptului ca poti amenaja standuri care sa puna marfa in valoare.

Alte sfaturi

· Este bine sa se stabileasca relatii de lunga durata cu micii producatori agricoli din jurul oraselor. In felul acesta se poate impune un standard de cultivare care sa dea valoare produselor pe care le vindeti.
· Este o afacere cu mari fluctuatii: vara, de exemplu, vanzarile nu sunt destul de mari.
· Costurile sunt foarte ridicate, iar cresterea profitului nu poate fi obtinuta decat printr-un control strict al acestora, dar si prin cresterea volumului de vanzari.
· Este bine ca produsele distribuite pe rafturile magazinelor sa fie transformate intr-o marca. Astfel cumparatorii pot fi mai usor fidelizati.