Certificatul energetic, obligatoriu pentru locuințele noi și vechi, încadrează clădirile de la clasa A la G, unde A reprezintă eficiența maximă. Evaluarea include mai mulți factori: calitatea izolației, amplasarea și orientarea clădirii, materialele de construcție, etanșeitatea ferestrelor și ușilor, starea acoperișului, climatul interior, tipul sistemului de încălzire și producere a apei calde, prezența surselor regenerabile, caracteristicile instalațiilor și geometria clădirii.
UE vrea să interzică vânzarea și închirierea locuințelor neeficiente energetic
Directivele UE prevăd obiective clare pentru următoarele decenii:
- 2030: clasa energetică minimă E
- 2033: clasa energetică minimă D
- 2050: clădiri cu emisii nete zero
Locuințele de clasă F sau G vor trebui retrase de pe piață până în 2030, iar casele de clasă E vor fi vizate din 2033.
În Spania, 87% dintre locuințe se încadrează în clasele E, F sau G
În Spania, 87% dintre locuințe se încadrează în clasele E, F sau G, ceea ce ar putea afecta aproximativ 17 milioane de case dacă nu sunt renovate. Autoritățile oferă granturi prin fondurile Next Generation EU, care acoperă 40-80% din costurile de renovare, și scutiri fiscale de până la 7.500 de euro pe an pentru îmbunătățirea certificatului energetic, conform informațiilor publicate de El Mundo.
În România, există aproximativ 8,5 milioane de locuințe, multe dintre ele vechi și neconforme cu standardele UE. Un sfert din fondul locativ datează dinainte de 1989, iar circa un sfert a fost construit înainte de 1970, când nu existau norme pentru izolația clădirilor. Blocurile vechi prezintă performanță energetică scăzută și intră automat în categoria neconformă UE.
În capitală, autoritățile au reușit să reabiliteze termic câteva mii de blocuri
În capitală, autoritățile au reușit să reabiliteze termic câteva mii de blocuri. Costul mediu pentru izolarea unui bloc este de șase-șapte milioane de lei. Lucrările sunt finanțate din trei surse: buget local, PNRR și POR.
Dacă reabilitarea se realizează prin PNRR, costurile sunt acoperite integral; din buget local, proprietarii achită 20% din valoarea lucrărilor, iar din POR, cota asociației de proprietari este de 25%. Blocurile sunt reabilitate în funcție de fondurile disponibile, fără posibilitatea de alegere a sursei de finanțare de către asociațiile de proprietari.
„Doar lucrările făcute prin PNRR sunt acoperite integral, iar proprietarii nu plătesc nimic. Dacă banii provin de la bugetul local, proprietarii vor plăti 20% din valoarea lucrărilor. Iar în situația în care banii provin din POR, cota asociației de proprietari este de 25%. Asociațiile de proprietari nu pot opta pentru o formă de finanțare sau alta. În momentul în care apare o sursă de finanțare și primim bani, se reabilitează primul bloc aflat pe lista de așteptare. Iar dacă dispunem de fonduri din mai multe surse în același timp, îi împărțim/alocăm în funcție de valoarea lucrărilor fiecărui imobil (unele blocuri sunt mai mari, cu mai multe scări, altele mai mici)”, transmit reprezentanții primăriei.
