Gulerele albe de la Comisia Europeană nu încetează să mă uimească cu aberațiile economice pe care le decid pe bandă rulantă. S-au promis multe, dar creșterea economică a întârziat să apară. Statele au continuat să împrumute masiv resurse, gradul de îndatorare crescând alarmant. O creștere făcută în mare parte pe datorie și inflație nu poate fi durabilă. Măsurarea creșterii economice se face pe baza unui indicator macroeconomic – Produsul Intern Brut (PIB), care are mari probleme de calcul și care aproximează din avion bunăstarea unei națiuni.

Eurostat a decis modificarea modului de calcul al PIB prin introducerea următoarelor ajustări: cheltuielile cu cercetarea – dezvoltarea și cele militare nu se mai consideră consumuri (cheltuieli), ci trec în categoria investițiilor publice, iar veniturile din traficul de arme, droguri si cele din prostituție vor fi estimate și incluse în PIB-ul fiecărei țări. Prima aberație – includerea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea și a celor cu înarmarea în categoria investițiilor publice – nu va avea neapărat o influență asupra dinamicii PIB, pentru că sunt mutate cheltuieli publice dintr-o categorie în alta.

Va avea un impact mai degrabă de imagine, cetățeanul european va fi impresionat de statul care se gândește la securitatea sa și ”investește” în ea, desi aceste cheltuieli nu sunt investiții, nu produc profit. Cu a doua aberație, introducerea în PIB a unor componente din economia subterană (drogurile, armele și prostituția), avem probleme cu adevărat. În primul rând, lipseste o definiție coerentă a drogurilor sau prostituției dată de lege care să nu nască contradicții, abuzuri sau interpretări ciudate. În al doilea rând, aceste componente în multe țări din UE sunt ilegale, nu sunt înregistrate ca atare. Statul nu are cum să spună exact câte droguri se vând în piață. La fel și cu prostituția.

Dacă nu vor deveni legale, institutele de statistică vor avea mână liberă la manipulat informați și date. Vor fi făcute estimări și raportări umflate ale acestor activități pentru a crește PIB-ul și a da astfel bine în tabele și grafice. Hazliu e că acum statul (în România cel puțin) are mari dificultăți să înregistreze ceea ce este legal, confirmarea PIB-ului venind după verificări încrucișate abia la trei ani de la prima estimare focus. Oare ce se va întâmpla când vor trebui să ia la chestionat prostituatele sau traficanții de droguri pe care trebuie să îi întrebe dacă au avut clienți mai mulți sau mai puțini trimestrul acesta pentru a extrapola rezultatele la nivelul întregii țări?

Efectul va fi că, în țări cu demo­crație încă insuficient consolidată, cu instituții puțin transparente, vom avea o manipulare și mai mare a PIB decât în prezent. Vom avea creșteri mai record decât credem că s-ar putea. Vom avea mai multă iluzie și mai multă eroare. Vom crește și mai abitir pe hârtie și mai puțin se va vedea această creștere în casele noastre.

Cristian Păun,
profesor de economie, ASE