Datele statistice nu oglindesc multă bunăstare în Bacău. Cu toate acestea, judeţul din Moldova a atras numeroase şi diverse interese în ultimii douăzeci de ani. Cu figuri tragic-pitoreşti ca cea a fostului edil şi om de afaceri, Dumitru Sechelariu, cu „regii asfaltului“, dar şi cu afaceri cu anvergură regională, cum este cea deţinută de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, Bacăul a fost mereu în prim planul politicii şi al afacerilor. În 2014, şapte dintre bogaţii judeţului au intrat în Top 300 Capital, cu averi cumulate de 1,23 miliarde euro.

Imperiul Dedeman

Jumătate din această sumă este averea fraţilor Pavăl, clasaţi pe locul trei la nivel naţional, proprietarii reţelei de magazine de bricolaj Dedeman care, în ultimii ani, s-a extins puternic.

În 2014, lanţul de retail a ajuns la 40 de unităţi, iar planurile, până la finele acestui an, vizează deschiderea a încă 10, astfel încât să atingă o cotă de piaţă de 40%. Iar compania vizează şi ţările de frontieră, prima pe listă, unde au deschis și intenționează să mai deschidă magazine, fiind Republica Moldova.

Dedeman este cel mai mare angajator din judeţul Bacău, cu peste 7.000 de salariaţi şi totodată compania cu cea mai mare cifră de afaceri, 3,4 miliarde de lei (aproximativ 800 milioane de euro).

Aerostar se menţine la altitudine

Al doilea mare angajator este fabrica de avioane Aerostar, construită în 1953, privatizată în anul 2000 şi având în prezent capital majoritar românesc. Societatea numără 1.600 de angajaţi şi a realizat anul o cifră de afaceri de peste 260 milioane de lei (aproape 60 milioane de euro), clasându-se pe locul 6 în topul judeţului la acest capitol.

Listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Aerostar Bacău a acordat dividende în sumă de 13,55 milioane lei pentru anul 2014. Compania profilată pe producţia şi mentenanţa în domeniul aviaţiei a obţinut anul trecut un profit net de 19,743 milioane lei.

Producţia de carne, tradiţie de 60 de ani

Pe locul 3 în topul angajatorilor judeţului, cu 1.580 de salariaţi, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), se află Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România, cu o cotă de piață de 15% şi totodată unul dintre primii exportatori la această categorie.

Societatea, activă încă din 1957, controlează în prezent circa 20% din piața de semipreparate și produse ready-meal, iar salamul de Sibiu fabricat de firma băcăuană are peste 50% cotă de piață în volum și vânzări.

Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste 350 milioane de lei (peste 80 milioane de euro).

Afacere de familie vândută cu 19 milioane de euro

Bacăul are şi exemple de business-uri care s-au dezvoltat şi au captat atenţia investitorilor străini.

Distribuitorul de îngrăşăminte Comfert, controlat de Cătălin Grigoriu, va fi preluat de grupul irlandez Origin Enterprises, pentru 19,4 milioane de euro, după cum au anunţat, în vara acestui an, reprezentanţii DLA Piper Dinu, firma de avocatură care a intermediat tranzacţia.

Comfert Bacău a fost înfiinţată în anul 1998 ca o afacere de familie, iar în prezent deţine şapte mari depozite de cereale în ţară, având 32 de ingineri şi cercetători agronomi şi 189 de angajaţi în reţeaua de distribuţie, dar şi aproape 2.000 de clienţi. Comfert a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 447 milioane de lei (peste 100 milioane de euro) şi pierderi de 45 milioane de lei (10 milioane de euro). Cătălin Grigoriu ocupa locul 130 în Top 300 Capital „Cei mai bogaţi români“ şi la 38 de ani are un business integrat în industria morăritului şi a panificaţie. El mai deţine împreună cu Eusebiu Guţu compania Pambac, cu obiect de activitate morăritul, panificaţia şi producţia de paste făinoase.

Umbrărescu, retras

În timp ce unii oameni de afaceri devin tot mai prosperi, alţii intră în umbră. Unul dintre cei supranumiţi „regii asfaltului“, Dorin Umbrărescu nu a mai câştigat niciun contract nou în ultimii trei ani şi a anunţat că se retrage din activitatea care l-a făcut cunoscut şi bogat. „Ăsta este trend-ul din România de azi“, a declarat recent Umbrărescu, păstrând misterul asupra motivelor acestei retrageri.

Deşi este cel mai mare constructor român prin companiile Tehnostrade şi Spedition UMB, Umbrărescu îşi închide cele două companii până la sfârşitul acestui an şi iese din afacerile de profil.

Spedition UMB a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de circa 235 milioane de lei (peste 50 milioane de euro). Tehnostrade, al patrulea angajator din judeţ, cu peste 1.000 de salariaţi, a înregistrat un nivel de aproape 294 milioane de lei (66 milioane de euro), conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Umbrărescu ocupa locul 11 în Top 300 Capital pe 2014, cu o avere de 390-400 milioane de euro, acumulată din construcţii de autostrăzi, sănătate, energie, comerţ, bănci.

Căşuneanu a pierdut bani în imobiliare

Un alt „rege al asfaltului“ este Costel Căşuneanu, situat însă mai jos în clasamentul celor mai bogaţi români. Averea sa, generată de activităţi în transporturi, construcţii, industria lemnului, s-a diminuat până la  95-100 milioane de euro.

Aflat pe locul 47 în top, Căşuneanu a obţinut, în ultima vreme, contracte de construcţii autostrăzi în Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite, Republica Moldova, Turkmenistan.

Fiii săi, Costel şi Ionuţ, s-au lansat în afaceri imobiliare. Ei au anunţat anul trecut demararea lucrărilor la un turn de birouri înalt de 96 metri, care urma să fie amplasat lângă Piaţa Unirii din Bucureşti, investiţia totală cifrându-se la 40 milioane de euro.

Ulterior, familia Căşuneanu a ieşit din proiectul imobiliar Unirii View, după ce a pierdut de pe urma acestei afaceri circa 3,6 milioane de euro. Părţile sociale deţinute, în valoare de circa 16,8 milioane de euro, au fost cedate investitorului belgian Yves Weerts, care a preluat participaţiaprintr-un offshore.

Fosta glorie, ajunsă la fier vechi

„Fostă glorie“ a economiei judeţului, rafinăria din Oneşti, a parcurs o perioadă zbuciumată, cu acumulare de datorii şi multiple schimbări de acţionari, pentru ca în cele din urmă să ajungă la fier vechi. RAFO Oneşti a fost privatizată în 2001, când firmele Imperial Oil din Bacău (aparţinând omului de afaceri Corneliu Iacobov) şi Canyon Servicos din Portugalia au cumpărat 59,99% din acţiuni, pentru ca ulterior să ajungă la o participaţie de 94,5%. În 2003, Balkan Petroleum Ltd din Marea Britanie devine acţionar principal cu 48,91%, pentru ca anul următor să-şi majoreze deţinerea la 97,82%. În 2005, Balkan Petroleum 98% din acţiuni firmei Calder-A, parte a grupului Petrochemical Holding, cu sediul la Viena, care în 2009 avea să devină proprietarul RAFO, cu 96,21% din acţiuni. Rafinăria a făcut şi obiectul celebrului „dosar RAFO“ (evaziune fiscală şi spălare de bani), soldat cu condamnarea, în decembrie 2014, a omului de afaceri Marian Iancu la 12 ani de închisoare. Iancu a fost administrator la compania VGB, care deţinea 50% din Balkan Petroleum. În acelaşi dosar au mai primit condamnări Octavian Iancu (fratele lui Marian Iancu), Constantin Mărgărit, Gheorghiţă Iancu, Marius Turică, Alex Martin, Elenkalan Hayrettin, Basaran Kadri Mazhar, care au avut diferite funcţii de conducere în VGB.

În 2004, RAFO a intrat în insolvenţă, avînd obligaţii de plată, la acea vreme de peste 8.000 miliarde de lei vechi (800 milioane de lei, circa 200 milioane de euro) către bugetul statului. Aceste datorii au apăsat prea tare pentru ca producţia să mai poată fi relansată. La începutul lui 2015, Petrochemical Holding din Viena, acţionarul majoritar al RAFO Oneşti, a decis să vândă rafinăria la fier vechi, „urmând ca terenul să fie folosit ca platformă industrială pentru o serie de proiecte tehnice“, după cum menţiona un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti.

Plătiţi pe jumătate cât bucureştenii

Judeţul Bacău are un salariu mediu net lunar de 1.472 lei pe lună, cu circa 300 de lei mai puţin decât media pe ţară (1.767 lei) şi cu peste 1.100 de lei mai puţin decât nivelul corespunzător Capitalei (2.585 lei). Practic, un bucureştean câştigă aproape dublu faţă de un băcăuan.

Aceasta în condiţiile în care judeţul oferă foarte puţine locuri de muncă, după cum indică datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Populaţia ocupată civilă medie, 203.700 persoane, reprezintă 33% din populaţia totală de 616.168 persoane. Pentru comparaţie, judeţul Arad are un raport de 50% la acest capitol. Dar se laudă şi cu un Produs Intern Brut pe locuitor de 8.209 euro, cu 53% mai mult decât Bacăul, care are doar 5.352 euro PIB pe locuitor.

Economia judeţului Bacău creşte, totuşi de la an la an: 3,1% în 2012, 0,7% în 2013, 1,8% în 2014, iar pentru anul în curs, CNP estimează o majorare a PIB de 2,8%. Pentru anii următori sunt aşteptate chiar evoluţii pozitive şi mai mari: 3,3% în 2016, 3,7% în 2017 şi 4,0% în 2018.