Comerţul românesc a avut o evoluţie spectaculoasă după căderea comunismului. Micile unităţi comerciale specializate şi marile magazine universale cu raioane care nu mai interesau pe nimeni trebuiau înlocuite de un altfel de comerţ. Deşi au fost atraşi de multe forme de comerţ de-a lungul anilor, românii s-au îndrăgostit în cele din urmă de hipermarket, un fel de panaceu pentru lipsurile îndurate în perioada comunistă.
Comerţul a îmbrăcat multe forme în România postcomunistă. Mai întâi au fost talciocurile, alimentate cu mărfuri aduse din Turcia, expuse pe capotele maşinilor. Apoi au apărut buticurile, chioşcuri care au împânzit cele mai importante intersecţii ale oraşelor şi parterurile de bloc.
Creşterea numărul micilor comercianţi a dus la apariţia centrelor en-gros, de unde se aprovizionau micii comercianţi, dar şi cumpărătorii în căutare de preţuri mici. Doraly sau Europa erau nume sonore în acea perioadă.
Dezvoltarea companiilor de bunuri de larg consum pe piaţa românească a făcut loc unei alte forme de comerţ – distribuţia. Flotele auto au preluat în mare parte aprovizionarea magazinelor private, iar companiile de distribuţie au ajuns să deruleze afaceri care să rivalizeze cu cele ale marilor producători industriali.
Zilele de glorie ale distribuitorilor au trecut însă. Afacerile lor sunt acum concurate de marile reţele internaţionale de retail care ronţăie încet şi sigur din cota comerţului tradiţional, principalul client al distribuitorilor.
Mirajul hipermarketului
Deşi prezenţa marilor reţele internaţionale de retail este mai veche, grupul german Metro deschizând în 1995 primul său magazin pe piaţa românească, retailul modern a devenit un fenomen de masă abia odată cu apariţia hipermarketurilor.
Primii care au îndrăznit să încerce acest concept pe piaţa românească au fost francezii de la Carrefour. Cel mai mare retailer european a deschis primul hipermarket în Militari, pe data de 27 iunie 2001. Oferta includea 50.000 de articole într-un singur magazin.
„În prima zi de lansare am avut kilometri întregi de cozi pe autostrada Bucureşti-Piteşti şi pe Bulevardul Iuliu Maniu. Maşinile erau peste tot, parcarea nu mai era încăpătoare – maşinile se parcau chiar pe teren viran şi pe sensurile giratorii”, povesteşte Andreea Mihai, directorul de marketing Carrefour România.
Reprezentanţii magazinului au fost obligaţi în primele trei zile să închidă accesul în magazin la fiecare oră, câte 5-10 minute, pentru a se face loc pentru noi clienţi. „Vindeam zilnic câteva camioane de banane, zeci de mii de croissante, papuci de casă, tone de zahăr şi ulei, mii de televizoare”, mai spune Mihai.
Un mod de petrecere a timpului liber
Clienţii au fost atraşi la hipermarketuri de faptul că puteau găsi într-un singur magazin aproape orice, pe toate segmentele de preţ, într-un mediu ambiant luminos, plin de culori vii în care românilor pur şi simplu le plăcea să îşi petreacă timpul liber, să socializeze.
„A fost primul magazin din România care oferea «Totul sub acelaşi acoperiş». La Carrefour se găsea tot, de la pâine, lapte, până la pantofi, mobilă şi TV-uri. În plus, ambientul şi atmosfera magazinului au plăcut imediat. Spaţii luminate, frumos decorate, cu muzică, promoţii, cu degustări la diverse produse, cu concerte, tombole, servicii gratuite”, explică Mihai motivele pentru care hipermarketurile au devenit atât de populare în rândul românilor.
Goana după cumpărărturi a continuat şi în cazul următoarelor magazine deschise. A intrat în cursă şi Cora, care a deschis în 2003, în cartierul Pantelimon din Bucureşti, cel mai mare hipermarket din România. Pe de altă parte, Carrefour a inaugurat în acelaşi an magazinul Orhideea de la Grozăveşti, care, potrivit retailerului, a fost al treilea hipermarket din lume al retailerului francez din lume în funcţie de numărul de vizitatori zilnici.
Succesul hipermarketului a încurajat şi alţi jucători să vină în România. Au mai intrat pe piaţa românească Auchan, Kaufland şi Real. Şi oamenii de afaceri români au devenit interesaţi, fraţii Penescu inaugurând în 2004 primul hipermarket Pic.
Ponderea hipermarketurilor în cadrul formatelor de comerţ a crescut an de an, ajungând în Bucureşti, în primul semestru al acestui an, la o cotă de piaţă de 45% din comerţul bunurilor de larg consum.
Evoluţia formatelor de retail în România (GfK ) – Click pentru a mări imaginea
