Oficialii BCR BpL speră ca parlamentarii să finalizeze cât mai devreme legea privind banca pentru locuințe, deși proiectul este blocat în Comisia de Buget Finanțe din Camera Deputaților de mai bine de un an. „Ceea ce pot să sper este ca în Comisia de Buget Finanțe să se reia discuția pentru finalizarea și clarificarea legislației. Forma aprobată în Senat. Suntem aici pentru a ne ajuta clienții. Avem aproape 300 de mii de clienți în BPL. În România avem nevoie de un astfel de program. Pentru că, pe zona de creditare, problema e că tinerii nu știu să înceapă să economisească din timp pentru un credit imobiliar”, a declarat Lucian Anghel, președintele BCR BpL.

 Potrivit acestuia, statul, prin prima acordată, încurajează românii să se ajute singuri pentru îmbunătățirea confortului locativ. ”Îi încurajează pe români să economisească pentru a-și îmbunătăți confortul locativ. Astăzi, în contul clientului, doar 10% reprezintă prima de stat, restul sunt economiile clientului plus dobânzi.  Poate dacă nu era acea subvenție economisirea era o raritate”, a explicat Anghel.

Întrebat cât mai rezistă băncile pentru locuințe în România fără să poată funcționa sau accesa clienți noi, acesta a declarat că atâta timp cât aceștia pot fi îndrumați spre creditare, cei care au economisit cinci ani. ”Încercăm să îi stimulăm pe clienți să ia un credit pentru că sunt condiții avantajoase. Vă dau un exemplu. Un client care economisește 5 ani, poate beneficia de un credit negarantat cu DAE de 6%, dobândă fixă”, a adăugat Lucian Anghel.

”Atâta timp cât putem prin lege să acordăm credite acestor clienți practic, din punct de vedere al funcționalității și gestiunii, activitatea poate continua pe zona de creditare.  Ne-am angajat să plătim în continuare din banii noștri primele de la stat, către clienți”, a conchis Anghel.

În urma unui control realizat la finalul lui 2015 la cele două bănci pentru locuințe (BCR și Raiffeisen), precum și la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), prin care se distribuie subvențiile de la stat pentru clienții celor două bănci, Curtea de Conturi a ajuns la următoarea concluzie:

 

“Deși cadrul legal a fost creat pentru asigurarea finanțării, pe termen lung, a investițiilor în domeniul locativ, programul a funcționat, în cea mai mare parte a acestuia, similar activității unei bănci comerciale, în ceea ce privește atragerea de depozite, la o dobândă anuală de 25% (pentru depuneri anuale de maximum 1000 euro), plătită de stat oricărui deponent care a îndeplinit condiția de a economisi, pe o perioadă de minimum 5 ani, ulterior putând retrage și folosi sumele economisite și primele de stat acumulate, în orice scop.”

Curtea de Conturi a reclamat faptul că prima de stat trebuia utilizată doar pentru acordarea de credite imobiliare, nu pentru a plăti dobânzi mai mari pentru depozitele clienților.

Băncile, în schimb, au acordat prima de stat și celor care nu au utilizat banii publici în scop locativ, singura condiție fiind aceea de a-și ține banii la banca timp de minim cinci ani.

Iar pentru a atrage cât mai mulți clienți, băncile pentru locuințe au încheiat contracte de economisire-creditare chiar și cu minori și vârstnici, deși este evident că aceștia nu ar fi putut obține un credit imobiliar. BCR are peste 50.000 de contracte cu minori și persoane cu vârste de peste 65 de ani, din totalul celor aproape 380.000 de contracte.

De asemenea, băncile pentru locuințe au beneficiat și de ajutorul BNR, care le-a scutit de rezervele minime obligatorii (RMO).

În aceste condiții, Curtea de Conturi a constatat că programul statului de susținere a sectorului imobiliar prin acordarea primei de stat băncilor de locuințe cu o sumă totală de peste 160 de milioane de euro, în perioada 2005-2014, nu a fost eficient.

Până acum, procesul a fost câștigat de BCR BpL la Curtea de Apel București. Decizia nu este definitivă.