Lovitură totală pentru Călin Georgescu. Instanța Supremă a dat verdictul chiar azi, 11 decembrie

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins definitiv contestația liderului AUR, George Simion, împotriva hotărârii Curții Constituționale a României (CCR), care a anulat întregul proces electoral al alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia are un impact semnificativ și asupra candidaturii lui Călin Georgescu, reprezentant faţă de care cei de la AUR şi-au exprimat susţinerea, eliminând posibilitatea ca rezultatele scrutinului să fie validate.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins definitiv contestația liderului AUR, George Simion, împotriva hotărârii Curții Constituționale (CCR). Decizia CCR, care a anulat procesul electoral pentru alegerile prezidențiale din 2024, a fost astfel confirmată, marcând un moment controversat în politica românească.

ICCJ respinge contestația lui George Simion

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a luat o decizie definitivă în cazul contestației formulate de liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion.

Acesta contestase hotărârea Curții Constituționale a României (CCR), care anula procesul electoral desfășurat pentru alegerea președintelui României din 2024. Instanța supremă a declarat contestația inadmisibilă, confirmând hotărârea CCR.

„Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 06 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, ca inadmisibilă. Definitivă”, se menționează în decizia Înaltei Curți.

Argumentele aduse de liderul AUR în contestație

În sesizarea adresată Înaltei Curți, George Simion a exprimat temeri legate de consecințele hotărârii Curții Constituționale.

Președintele AUR a subliniat că decizia CCR creează „un precedent extrem de periculos”, afirmând că aceasta contravine articolului 2 din Constituție.

Acest articol prevede că „suveranitatea națională aparține poporului român și se exercită prin reprezentanții săi aleși”.

„Decizia este repetabilă ori de câte ori puterea se vrea stabilă la putere, deci ne-înlocuibilă prin alegeri, iar pe de altă parte, este o motivaţie foarte serioasă pentru ca poporul să îşi piardă încrederea în democraţie, alegeri şi statul de drept”, a declarat George Simion.

„Procesul electoral a fost anulat în totalitate”

George Simion a criticat ferm decizia Curții Constituționale, arătând că aceasta nu a vizat doar primul tur al scrutinului, ci întregul proces electoral.

Liderul AUR a menționat că reluarea alegerilor va implica, foarte probabil, eliminarea anumitor candidați pe baza notelor informative primite de la serviciile secrete.

„Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral. Trebuie acum ca totul să fie luat de la capăt – minus, foarte probabil, candidaţii care vor fi invalidaţi pe parcurs pe motiv de note informative de la serviciile secrete. (…)”, scrie în documentul ÎCCJ.

Decizia bazată pe „note informative desecretizate”

Simion a contestat legitimitatea probei principale folosite de CCR în luarea deciziei. Potrivit acestuia, motivarea deciziei s-a bazat exclusiv pe note informative furnizate de SRI, SIE și Ministerul de Interne, ulterior desecretizate de CSAT.

„Se observă din motivarea deciziei CCR de vineri că singurele ‘probe’ pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE şi Ministerul de Interne, aşa-zis desecretizate de CSAT”, mai scrie în document.

Precedent periculos pentru viitoarele alegeri

Liderul AUR a atras atenția asupra riscurilor pe care acest precedent le poate genera în viitor. Potrivit lui Simion, există pericolul ca anularea alegerilor să devină un tipar de acțiune la nivel statal, cu efecte negative asupra închiderii procesului democratic.

„Nu există niciun motiv în acest moment, raţional sau emoţional, să credem că acest precedent nu va fi devenit un tipar de acţiune statală în viitoarele alegeri. (…) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale să îl împiedice sau să îl deturneze de la parcursul normal. Această atribuţie de a veghea se exercită în timpul, iar nu după alegeri”, scrie în documentul ÎCCJ.

ICCJ a pus astfel punct unui conflict juridic care a ridicat semne de întrebare cu privire la stabilitatea procesului electoral din România.