În momentul de față, 600 de blocuri din București nu au apă caldă. Mult mai grav este însă că probleme majore vor fi și la iarnă, recunosc cei din Primăria Capitalei, care admit că vor surveni pauze în livrarea agentului termic către apartamente.

Zonele care acum nu au apă caldă se confruntă cu această situație neplăcută pentru că se înlocuiesc ţevile de la reţeaua primară. Este vorba de conductele care au 70 de cm în diametru. De pildă, una din cele mai mari lucrări este în Cartierul Aviaţiei.

Dar nu este singura zonă, iar apa caldă lipseşte în cartiere mari din toate cele 6 sectoare. Zeci de mii de bucureştenii se plâng ca nu au avut apă caldă nici peste vara şi se tem că la iarnă vor rămâne şi fără căldură, informează stirileprotv.ro.

Sistemul centralizat de termoficare din Bucureşti are probleme, însă oficialii promit că vor încerca să rezolve rapid avariile. De vină ar fi, la fel ca iarna trecută, reţeaua ciuruită şi extrem de veche. Chiar şi aşa, unele reparaţii au început abia la mijlocul verii, şi astfel, s-a pierdut timp preţios. De altfel, situaţia este gravă la toate regiile de termoficare din ţară.

Conducerea RADET promite însă că lucrurile se vor rezolva când vor fi înlocuite ţevile. Oficial, din 1 mai 2017 de când începe anul de termoficare până la 1 mai 2018 au fost schimbaţi 10 km de reţea primară.

Tot 10 km au fost schimbaţi şi din 1 mai 2018 până în 1 mai 2019. Sezonul următor, RADET promite să reînnoiască 20 de km. În total, din 2017 şi până acum s-au schimbat 2% din cei 1000 de km de conducte importante.

Primăria susţine că este o reuşită, în condiţiile în care în ultimii 30 de ani nu s-a investit în reţea. Responsabilii admit însă că din cauza licitaţiilor, a birocraţiei, dar şi a proceselor în care primăria a fost implicată, unele lucrări au început extrem de târziu.

Din păcate, viitorul RADET este incert. Potrivit primăriei, datoriile istorice faţă de furnizorul de agent termic, care conţin dobânzi uriaşe, ar fi ajuns la aproape 800 de milioane de euro. Ceea ce a dus regia din Bucureşti în faliment tehnic.

Probleme similare au sau au avut şi celelalte oraşe mari din ţară. Aşa că mulţi romani au renunţat la sistem. La Cluj, de pildă, mai puţin de 20 % din locuitori au căldura şi apă caldă centralizat.

Iar la Iaşi, din cauza facturilor mari, şi a avariilor dese, jumătate dintre proprietari au renunţat la termoficarea centralizată.

Te-ar putea interesa și: