Dacă în martie sau iunie anul viitor veţi constata că nu aţi făcut cea mai bună alegere când aţi aderat la un fond de pensii private, vă puteţi muta la un alt fond. Penalizarea este de 5% din active, doar în primii doi ani.

Legea pensiilor a fost creată pentru a asigura un confort viitorilor contributori. Pentru că nu aveţi cum să ştiţi dacă veţi fi mulţumit sau nu de randamentele pe care vi le oferă fondul la care aţi semnat iniţial adeziunea, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a hotărât că activele se pot transfera la orice alt fond. Condiţia: plata unei penalizări de 5% (doar în primii doi ani) din totalul contribuţiilor personale către primul fond. Calculele arată că, în medie, această penalizare este destul de mică, sub 10 lei pentru un salariu de 1.000 de lei, fapt care nu afectează prea mult viitoarea pensie privată.

Aceasta este partea bună a lucrurilor: puteţi migra oricând către un fond de pensii mai performant. Nu trebuie însă uitat că pensiile private sunt investiţii pe termen lung, de peste 20 de ani, şi randamentele se consolidează în timp. Partea proastă este că o penalizare atât de mică poate determina o migraţie de mare amploare, aşa cum s-a întâmplat în Polonia. A apărut astfel concurenţa neloială, din cauza unor agenţi de marketing sau a unor brokeri care doresc să încaseze cât mai multe comisioane din piaţa pensiilor private. În Polonia, s-a ajuns la „scandal naţional“, tocmai din cauza unor brokeri care au mişcat portofolii de clienţi de la un fond de pensii la altul, pe bani grei. Şi asta, în condiţiile în care penalizările în Polonia erau de 40% în primele luni de transfer, nu de 5%, cât sunt în România.

Transferuri „în bloc“, regizate de agenţi influenţi

„Nu este exclus ca şi în România, după ce vor prinde gustul comisioanelor, o serie de brokeri sau un agent cu putere, gen director de mare întreprindere, să înceapă să mişte portofolii de clienţi dintr-o parte în alta“, spune Crinu Andănuţ, director general Allianz Ţiriac Pensii. Mihai Coca Cozma, director general al AIG Fond de Pensii Private, atrage la rândul său atenţia că dezvoltarea unei astfel de pieţe a transferurilor ar putea afecta puternic sistemul de pensii private. O rată foarte mare de transfer poate conduce la falimentarea unor fonduri mai mici sau la puternice fluctuaţii ale randamentelor, din cauza modifcării activelor (banii depuşi de contributori în fondurile de pensii). Ca să reziste în piaţă, orice fond de pensii trebuie să ajungă, în maximum trei ani, să aibă 50.000 de contributori. La ora actuală, pe piaţă sunt autorizate 17 fonduri de pensii, ceea ce înseamnă că fiecărui fond i-ar reveni, teoretic, 150.000 de contributori. Lucrurile nu stau chiar aşa, deoarece piaţa a demonstrat că primii doi–trei jucători concentrează fiecare 10%-15% din piaţă, adică circa de 450.000 de clienţi. Înseamnă că restul de 14 fonduri vor ajunge să se bată, în primul an, pe aproximativ 1,5 milioane de angajaţi. Dacă mai luăm în calcul şi faptul că pe piaţa românească vor mai apărea şi alte fonduri (legea permite acest lucru), situaţia nu este prea roz. Fenomenul migraţiei de la un fond la altul va apărea, probabil, şi în România, dar administratorii sunt totuşi liniştiţi, deoarece CSSPP ştie de existenţa acestui risc şi va lua, probabil, măsuri legislative pentru a stopa fenomenul.

Penalizari

6 lei este penalizarea plătită de un angajat cu un salariu de 1.000 de lei pe lună, dacă se transferă de la un fond de pensii către altul după primele şase luni de la startul sistemului de pensii private.