Modificările la Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice
Guvernul a avizat favorabil proiectul de modificare a Legii 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, inițiat de Alina Gorghiu și susținut de parlamentarii Partidului Național Liberal.
Propunerea legislativă urmărește creșterea gradului de protecție a victimelor și consolidarea mecanismelor prin care autoritățile pot interveni rapid.
Cea mai importantă schimbare se referă la pedepsele aplicate în cazul încălcării ordinelor de protecție. Dacă un agresor a fost deja sancționat pentru nerespectarea unei astfel de măsuri și repetă fapta, limitele de pedeapsă vor crește cu jumătate.
Măsura este considerată necesară pentru a transmite un mesaj ferm și pentru a arăta că recidiva nu va mai fi tolerată.
„Astăzi, am primit punctul de vedere favorabil al Guvernului la inițiativa mea și a colegilor mei liberali de modificare a Legii 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice – un pas care arată că lupta împotriva violenței este o prioritate.
Cea mai importantă modificare se referă la încălcarea ordinelor de protecție (OP/OPP): dacă un agresor a încălcat deja un ordin și o face din nou, limitele pedepsei vor fi majorate cu jumătate.
Este o măsură dură, dar necesară, pentru a descuraja recidiva și pentru a arăta că încălcarea ordinelor nu rămâne fără consecințe”, scrie Alina Gorghiu pe pagina sa de Facebook.

Ce aduc în plus noile reglementări
Pe lângă sancțiunile mai dure, proiectul introduce și alte schimbări importante în mecanismul de protecție:
- ordinele de protecție provizorii nu vor mai înceta automat, ci doar prin prin hotărâre judecătorească;
- victimele vor beneficia de asistență juridică obligatorie inclusiv la contestarea ordinului, nu doar la emiterea acestuia;
- posibilitatea solicitării unui nou ordin de protecție nu va reveni exclusiv victimei, ci și procurorului, autorităților competente sau serviciilor sociale, cu acordul persoanei agresate.
Aceste completări au rolul de a reduce vulnerabilitatea victimelor și de a le oferi suportul necesar pe parcursul procedurilor legale.
Contextul cazurilor de violență domestică în 2025
Statistica arată dimensiunea problemei și justifică adoptarea rapidă a modificărilor. În primele șapte luni ale anului 2025, poliția a înregistrat aproape 28.000 de intervenții legate de violență domestică.
Din acestea, peste 8.000 s-au concretizat prin emiterea de ordine de protecție. Totuși, un număr semnificativ de agresori a încălcat aceste măsuri.
Cele mai frecvente fapte raportate rămân „loviri și alte violențe”, urmate de cazurile de „amenințări”. În multe situații, victimele au fost nevoite să apeleze de mai multe ori la autorități pentru a fi protejate de aceeași persoană.
Acesta este unul dintre motivele pentru care s-a decis înăsprirea sancțiunilor aplicate recidiviștilor.
„Contextul arată cât de necesare sunt aceste schimbări: în primele 7 luni din 2025 au fost aproape 28.000 de intervenții ale poliției, peste 8.000 de ordine de protecție emise, iar mii de agresori au încălcat aceste măsuri.
Cele mai multe cazuri rămân „loviri și alte violențe” și „amenințări” ”, mai scrie Gorghiu.
Legătura cu alte proiecte și rapoarte oficiale
Propunerile legislative vin în completarea proiectului „România fără violență”, un program menit să aducă mai multă coerență în politicile publice de combatere a fenomenului.
În același timp, ele sunt în acord cu recomandările formulate în Raportul Avocatului Poporului, care subliniază necesitatea unor instrumente mai ferme de protecție a victimelor.
Astfel, România face pași importanți către un cadru legislativ adaptat realităților sociale, în care autoritățile să aibă resursele și puterea de a acționa eficient.
„Propunerile sunt în acord cu Raportul Avocatului Poporului și completează proiectul „România fără violență”. Împreună, aceste legi vor oferi victimelor o protecție reală și efectivă.
Violența domestică nu mai poate fi tratată ca o problemă privată. Prin aceste modificări, mesajul este clar: victimele sunt protejate, agresorii vor răspunde mai dur pentru faptele lor”, încheie ea.