Un număr tot mai mare de state membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, se opune formei actuale a directivei europene anti-defrișări (EUDR). Documentul impune reguli stricte privind trasabilitatea lanțurilor de aprovizionare cu produse agricole și forestiere. Însă guvernele susțin că unele cerințe sunt nerealiste și creează dezechilibre între producători. Scrisoarea trimisă Comisiei Europene reflectă nemulțumirile legate de aplicabilitatea măsurilor în teritorii cu risc scăzut de defrișare.
UE, presată de statele membre să aducă modificări urgente
Miniștrii Agriculturii din 18 state membre UE au transmis o scrisoare oficială Comisiei Europene. Aceștia cer modificări semnificative ale directivei, menționând că actuala formă impune obligații greu de îndeplinit pentru fermierii și procesatorii din anumite regiuni. Printre țările semnatare se află România, Austria, Polonia, Finlanda, Italia și Suedia.
În document se precizează că reglementările ar trebui adaptate în funcție de riscurile reale de defrișare din fiecare stat. Conform acestora, zonele cu un nivel scăzut de risc nu ar trebui să fie obligate să aplice aceleași proceduri stricte ca regiunile afectate de tăieri masive de păduri.
Nemulțumiri privind trasabilitatea și costurile impuse
Printre principalele critici aduse directivei EUDR se numără obligația de trasabilitate totală a materiilor prime comercializate în spațiul comunitar. Conform semnatarilor, aplicarea acestei cerințe va fi extrem de dificilă, sau chiar imposibilă, în cazul unor produse.
„Trasabilitatea completă în interiorul pieţei UE cerută pentru toate materiile prime de această reglementare va fi extrem de dificil de realizat, dacă nu imposibil pentru unele produse”, arată documentul citat.
În plus, țările semnatare avertizează că noile reguli ar putea determina mulți producători să își mute activitățile în afara Uniunii Europene. Acest scenariu este motivat de costurile ridicate generate de implementarea noilor standarde impuse de EUDR.
Cerere de amânare și simplificare a implementării
Directiva urma să intre în vigoare la finalul anului 2024, însă aplicarea a fost deja amânată o dată de Bruxelles. Chiar și așa, cele 18 state solicită o nouă amânare, pe lângă revizuirea unor prevederi considerate excesive.
„Cerinţele excesive şi redundante privind analiza de tip due diligence ar trebui eliminate în ţările unde expansiunea agriculturii nu reduce semnificativ suprafaţa împădurită”, se subliniază în scrisoare.
Autoritățile europene au primit deja critici din partea unor parteneri externi, precum Statele Unite, care au exprimat îngrijorări similare legate de aplicabilitatea directivei.
România se alătură apelului european
România a semnat o inițiativă comună alături de alte 10 țări membre, cerând revizuirea și amânarea aplicării directivei. Oficialii români susțin că agricultorii și silvicultorii nu pot îndeplini cerințele din cauza lipsei infrastructurii și a birocrației.
„România a semnat alături de alte 10 state membre UE un document privind revizuirea directivei privind defrişările şi amânarea datei de intrare în vigoare a acestui regulament, stabilită pentru sfârşitul anului 2025, întrucât cerinţele impuse agricultorilor şi silvicultorilor sunt imposibil de pus în practică”, a declarat în mai preşedintele ANSVSA, Alexandru Bociu.
Până în prezent, Comisia Europeană nu a emis un punct de vedere oficial cu privire la solicitările transmise.
