FPS si ARD se chinuie sa definitiveze o varianta a legii privatizarii de mai bine de patru luni. Un grup de senatori de la Comisia de privatizare a lansat o alta varianta. In agricultura, Trita Fanita a luat avans fata de Radu Sarbu si Ioan Muresan, legea sa privitoare la Agentia Fermelor Agricole fiind aprobata in plenul Senatului. Colac peste pupaza, Ordonanta nr. 32 privind privatizarea societatilor din turism produce deja efecte, dar si conflicte intre FPS, SIF-uri si Autoritatea Nationala pentru Turism, condusa de fostul ministru Sorin Frunzaverde. Acesta este contextul incalcit in care Ordonanta nr. 88 privind privatizarea societatilor comerciale rezista inca in Monitorul Oficial.
Asupra variantei FPS s-a mentinut un mister relativ. Radu Sarbu a dat presei informatii cu pipeta, lasand sa-i scape doar elemente generale. Cea mai importanta schimbare ar constitui-o acordarea unor competente in procesul de privatizare pentru Ministerul Industriilor si Comertului, Ministerul Transporturilor si Ministerul Agriculturii. FPS ar ramane, astfel, un soi de consultant tehnic. Valentin Ionescu, fost ministru al privatizarii, manifesta mari indoieli cu privire la „o coordonare intre FPS si ministere, din moment ce exista interese politice divergente in cadrul coalitiei guvernamentale”.
Referitor la posibila „impartire a managementului privatizarii intre ministere si FPS”, Valentin Ionescu nu crede ca aceasta va fi eficienta, daca ministerele se vor implica efectiv in procesul de privatizare.
O alta prevedere care s-ar dori revolutionara este conceptul de „privatizare a privatizarii”, lansat recent de Radu Vasile. Aceasta ar insemna incheierea de contracte cu consortii formate din banci de investitii sau societati de consultanta, care ar dobandi deplina libertate de a privatiza sau lichida integral societatile primite in portofoliu. Valentin Ionescu atrage atentia ca un simplu contract de mandat incheiat cu aceste consortii nu schimba cu nimic prevederea similara din Ordonanta nr. 88. Numai conferirea dreptului de administrare a societatilor privatizabile ar schimba lucrurile, putandu-se vorbi despre o „privatizare a privatizarii”.

Regimul proprietatii incurca socotelile
Va fi palpitant de urmarit meciul triplu dintre Radu Sarbu, Ioan Muresan si Trita Fanita, legat de soarta fostelor IAS. Meciul tinde sa devina (daca nu a devenit deja) cvadruplu, socotindu-l si pe Vasile Lupu cu a sa lege a retrocedarii pamanturilor si padurilor. Initial, PNT si PD convenisera sa cada la pace, prin adoptarea Legii lui Fanita contra Legii lui Lupu. PD insa considera in continuare inacceptabila retrocedarea a maximum 30 hectare de padure. Culmea democratiei si a consensului, ajutorul a venit de la …PDSR, care s-a alaturat punctului de vedere al PNTCD. Happy-end? Valentin Ionescu se opune: „Este o grava eroare promovarea unei legi care sa reglementeze infiintarea si functionarea unei agentii a fermelor agricole, intrucat ar echivala cu o nationalizare a terenurilor detinute de societatile comerciale. Se pare ca exista o grava confuzie la nivel politic, din moment ce toata lumea ignora prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr.15/1990, articol in baza caruia toate societatile comerciale au dobandit un drept de proprietate asupra bunurilor aflate in patrimoniul lor. De aceea, orice act care prevede concesionarea unui bun ce apartine unei persoane juridice de drept privat echivaleaza cu o nationalizare”.
Nici senatorul PNTCD Petru Juravlea, membru in Comisia de privatizare, nu pare convins de oportunitatea legii lui Trita Fanita: „Initiativa legislativa a PD nu e rea, dar nu e oportuna. Ar trebui rezolvata mai intai problema proprietatii, pentru ca, altfel, nu vom fi tratati ca parteneri seriosi de dialog”.

Buget de austeritate
pentru FPS?
Trecand la Legea privatizarii in varianta senatoriala, una dintre cele mai interesante schimbari propuse de senatori este cea legata de cresterea numarului membrilor consiliului de administratie al FPS, de la 11 la 15. Acestia nu ar mai fi numiti de catre primul-ministru, ci, in mod proportional, de catre presedintele Romaniei, primul-ministru, Senat, Camera Deputatilor si Consiliul Economic si Social. Iar presedintele ar urma sa fie ales prin vot secret de consiliul de administratie (si nu numit de primul-ministru). In plus, actualul director general al FPS, Alin Giurgiu, risca sa fie demis de o prevedere a articolului 6 alin. 7 din lege: „Presedintele consiliului de administratie este si directorul general executiv al FPS”! Cu alte cuvinte, Radu Sarbu ar prelua si atributiile lui Alin Giurgiu, care, astfel, si-ar relua cariera universitara, temporar intrerupta.
O alta schimbare vizeaza reducerea cheltuielilor anuale ale Fondului, de la 20% la 10% din sumele incasate din vanzari. Senatorul PNTCD, Petru Juravlea, ne-a motivat diplomatic aceasta masura: „Banuim ca se cheltuieste cam mult, de aceea vrem sa le restrangem cheltuielile. Daca suma nu ajunge, se poate completa din veniturile proiectate pe anul urmator. Daca situatia se repeta, se impune un control…” Apropo de control, senatorii s-au gandit sa extinda controlul Curtii de Conturi si asupra aplicarii procedurilor de privatizare (nu asupra metodelor!). S-ar face, probabil, un pas spre transparenta afirmata in articolul 1 al actualei si viitoarei legi a privatizarii.
Aceeasi lege senatoriala mai prevede excluderea notiunii de „actiune nominativa de control”, care enunta doar posibilitati si nu acorda drepturi statului roman. Locul ei ar fi luat de prevederea conform careia societatile strategice se vor putea privatiza numai dupa emiterea unei legi speciale care sa stabileasca metodele si conditiile de privatizare. „Cu o asemenea prevedere, s-ar fi eliminat speculatiile la adresa RomTelecom”, spune senatorul Juravlea.
Guvernul a anuntat ca-si va asuma raspunderea pentru Legea privatizarii. Astfel, initiativa legislativa a senatorilor ar putea deveni litera moarta, daca nu se va introduce motiune de cenzura in termen de trei zile. Oricum, Guvernul nu a acordat prea mare atentie propunerii senatoriale, nedand nici un raspuns parlamentarilor, din noiembrie ‘98 incoace.
Alexandru Popovici, senator PNL, face opinie separata fata de colegii din coalitie: „Eu nu consider potrivit ca asumarea raspunderii sa se faca pe legea privatizarii. Sa nu uitam ca si guvernul Ciorbea, care reprezenta aceeasi alianta, si-a asumat raspunderea tot pe legea privatizarii. In plus, aceasta lege este mai gingasa, iar unele rezolvari, facute chiar cu buna intentie, pot avea efecte colaterale neprevazute si nedorite”.
Deocamdata, legea abia a ajuns la Guvern si urmeaza sa fie dezbatuta (probabil!) la sfarsitul lui martie. Astfel, termenul-limita, 17 decembrie 1998, anuntat de Radu Sarbu la inceputul mandatului sau, ramane o gluma nereusita.    

Lista principalelor modificari la legea
privatizarii, propuse de senatori

1. Pot cumpara actiuni numai societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale detine mai putin de 25% din totalul actiunilor cu drept de vot (fata de numai 10%, cum prevede Ordonanta nr. 88/1997)
2. Numirea membrilor consiliului de administratie al FPS nu se mai face exclusiv de catre primul-ministru, ci, proportional, de catre presedintele Romaniei, primul-ministru, Camera Deputatilor, Senatul etc.
3. Cheltuielile FPS nu pot depasi 10% din sumele incasate din vanzari (Ordonanta nr. 88: 20%).
4. Se introduce controlul Curtii de Conturi asupra activitatii Consiliului de Administratie si a aparatului executiv al FPS, mai putin asupra stabilirii metodei de privatizare, care ramane atributul exclusiv al FPS.
5. Societatile cu capital majoritar de stat care au in proprietate spatii comerciale de orice fel vor fi vandute de FPS locatarilor sau persoanelor care le au inchiriate sau asociatiilor de salariati.
6. Se elimina actiunea nominativa de control si se introduce obligativitatea privatizarii societatilor de interes national prin lege speciala adoptata de Parlament.r
r
Modificari esentiale la legea privatizarii, anuntate de FPSr
r
1. Legea va fi primul capitol al unei ordonante de urgenta pentru care guvernul isi va asuma responsabilitatea in fata Parlamentului.r
2. FPS nu va mai fi singura institutie privatizatoare, ci vor fi investite si Ministerul Industriilor, Ministerul Transporturilor si Ministerul Agriculturii.r
3. Privatizarea societatilor cu datorii va avea doua variante: fie vor fi vandute la pret mic, cu esalonarea datoriilor, fie se va declansa procedura de lichidare si apoi de vanzare a datoriilor ca active.r
4. FPS va incheia contracte cu consortii formate din banci de investitii sau societati de consultanta, care vor avea libertatea de a privatiza sau de a lichida integral societatile din portofoliu.r
5. Va fi posibila plata in rate, in functie de calitatea produsului vandut (starea de sanatate economico-financiara a societatii), de nevoia de investitii si de zona geografica in care se afla (armonizat cu un act normativ privitor la zonele defavorizate).r
6. Vor fi reintroduse licitatiile speciale pe piata de capital, inclusiv pentru societatile atractive, pentru a putea fi vandute la pretul de piata.r
r
Irinel Tibirna