Avicola Codlea are o capacitate de productie enorma pentru orice standarde, 20.000 de tone de carne de pasare anual, si se afla in proces de reorganizare judiciara (procedura pentru declararea falimentului) de doi ani, dupa ce, in 1997, a trecut prin faza lichidarii administrative. Teoretic, acum ar fi trebuit sa aiba lacate ruginite pe porti, precum alte societati avicole din tara. Dar, surpriza, Avicola Codlea functioneaza si chiar realizeaza profit!
Singurul mod de a functiona fara bani
Sistemul dupa care functioneaza societatea a fost introdus de Dionisie Manole, care a fost administrator unic din 1997 pana in mai anul curent. Manole, care are la randul lui spatii inchiriate, spune ca in 1999 a optat pentru acest stil de lucru pentru ca nu mai era nici o alta solutie. „In 1997 am inchis efectiv fermele pentru o scurta perioada, apoi am intrat in lichidare administrativa, dar aceasta a fost suspendata pana in martie ‘99, cand am intrat in reorganizare judiciara, stadiu in care ne aflam si acum. In perioada ‘98 – ’99, am colaborat cu Nutricod Codlea (producator de furaje n.r.). Eram tot prestatori de servicii, adica noi cresteam pui pentru ei. Cand au vazut cei de la Nutricod ca se pot castiga bani din cresterea pasarilor, au cumparat Avicola Sf. Gheorghe, ca avea mai putine datorii. Cu banii castigati din colaborarea asta am incercat sa producem, dar nu ne-a mers prea bine. Asa am ramas de izbeliste si n-am avut alta solutie, decat sa inchiriem spatiile si sa ne transformam in prestatori de servicii. A fost si este singurul mod in care puteam functiona fara sa avem bani”, spune Manole. El considera ca acest sistem este o forma de privatizare si nu a incetat niciodata sa creada ca falimentul este o solutie foarte simpla pentru realizarea efectiva a privatizarii. Din pacate, justitia (cea care ia decizia in cazul falimentului) functioneaza mai greu. „Noi doream, creditorii doreau si ei sa se pronunte starea de faliment, numai judecatorii nu puteau”, precizeaza Dionisie Manole.
Ce rezultate a dat aceasa formula inovatoare de functionare? „Ne platim datoriile la zi, ne luam salariile… Traim de la o luna la alta, invartind cateva miliarde de lei pe luna. Pentru noi, chiriasii sunt, de fapt, niste finantatori”, afirma directorul Ioan Atomei. E greu de spus daca forma actuala de functionare este sau nu legala, desi unii inclina sa spuna ca este, de vreme ce Legea nr. 64, privind reorganizarea judiciara, nu precizeaza decat ca in timpul reorganizarii firma nu poate produce pierderi. Avicola Codlea produce acum profit.
Situatia nu va putea continua astfel la nesfarsit, asa ca adunarea generala a creditorilor si lichidatorilor, ce se va reuni la tribunal luna viitoare, va trebui sa decida daca se va pune in aplicare procesul de reorganizare.
Acesta prevede vanzarea unor active, respectiv ferme, pe care se estimeaza ca se vor obtine aproximativ 73 de miliarde de lei, urmand ca firma sa ramana cu cele sase magazine, abatorul, sursele de apa si parcul auto, asa incat activitatea de prestari de servicii sa se mentina pana cand se va vinde si ce a mai ramas, in final realizandu-se privatizarea totala.    

Din producator de carne,prestator de servicii
Pentru a supravietui, societatea codleana a folosit o reteta unica: s-a transformat din producator de carne de pasare in prestator de servicii pentru producatorii particulari de carne de pasare. Acestia au inchiriat fermele ramase nepopulate, in care au adus propriii pui, crescuti cu furajele pe care si le procura de unde vor. Chiriasii sunt insa obligati sa foloseasca pentru transportul puilor si furajelor masinile proprietarului, contra cost, si sa abatorizeze carnea in abatorul societatii. Prin abatorizare se intelege intregul proces tehnologic, de la taierea puilor pana la inghetarea si ambalarea lor. De asemenea, Avicola Codlea furnizeaza chiriasilor energie electrica, apa si caldura, pentru ca ei nu dispun de sisteme individuale de furnizare, si acorda asistenta tehnica necesara cresterii pasarilor. In plus, ei s-au angajat prin contract sa foloseasca personalul societatii, pe care trebuie sa-l plateasca. In acest fel sunt mentinute 250 de locuri de munca (din cele 900 cate erau in trecut), dar nici in acest caz forma de angajare nu este cea clasica. Oamenii lucreaza pe baza unor contracte de prestari servicii incheiate pe termen fix, de doua luni, care se prelungesc atunci cand expira. Sistemul de angajare a fost inaugurat in 1997, fiind utilizat si in prezent din mai multe motive: „In primul rand, nu stiu cat voi avea de lucru si nu pot garanta oamenilor aceste locuri de munca. In cazul in care ar fi angajati cu contracte de munca si ar trebui sa facem disponibilizari de personal, ar fi necesar sa acord plati compensatorii, pentru ca este o unitate de stat, dar nu dispunem de atatia bani”, ne-a explicat proaspatul director al Avicola Codlea, Ioan Atomei.

Avicola nu face nimic pe gratis
La Avicola Codlea sunt in prezent noua chiriasi, diverse firme, romanesti sau straine, si chiar fosti angajati, care folosesc circa 25% din spatiile unitatii, ce se afla nu numai la Codlea, dar si in Stupini, Dumbravita si Sercaia. Contractele de inchiriere sunt incheiate pe cinci ani, din care s-au scurs deja doi. Taxa platita pentru un bloc (doua ferme suprapuse), in care se pot creste 50.000 de pui pe ciclul de productie de 42 de zile, este de 210 USD/lunar, la care se adauga costul utilitatilor, al personalului, al transportului si al abatorizarii. Pentru un calcul mai detaliat al sumelor datorate catre proprietar, mentionam ca se percep 12 centi pe fiecare kilogram de carne abatorizata care pot fi platiti in bani, dar si in natura, iar apa costa in jur de 250 USD/ciclu de productie. Carnea de pasare obtinuta in contul platilor in natura este valorificata de Avicola Codlea prin cele sase magazine proprii, aceasta fiind si o forma de a mentine in functiune reteaua
comerciala in care se vand exclusiv produse proprii. Intelegerea dintre producatori si prestatorii de servicii stipuleaza ca toate produsele obtinute in fermele inchiriate se ambaleaza in pungi care poarta marca Avicola Codlea, pentru ca aceasta sa se mentina pe piata.