Pentru continuarea lucrarilor de la combinatul Krivoirog, anul acesta nu vor mai fi alocate fonduri de la bugetul de stat, cu toate ca, pana in prezent, la toate nivelurile de reprezentare, Romania si-a declarat disponibilitatea de a finaliza in cel mai scurt timp lucrarile din cota sa de participare, solicitand Ucrainei sa dispuna masuri similare de implicare a bugetului de stat in finantarea lucrarilor ce ii revin. Pentru prima oara, in ultimii zece ani, partea ucraineana s-a conformat acestor cerinte disponibilizand sumele necesare pentru darea in exploatare in anul 2002, a etapei intai, iar in 2004, a etapei a doua – functionarea la intreaga capacitate.
in plus, Ucraina a promis ca va incepe rambursarea creditului prin livrari de pelete la termene coroborate cu cele mentionate mai sus, indiferent de situatia realizarii obligatiilor celorlalti participanti (cu exceptia Romaniei). Pe fondul acestor rezultate pozitive ale negocierilor purtate la nivel de experti intre cele doua parti, retragerea noastra din acest proiect nu are nici o logica. Mai mult, putem fi obligati la plata unor despagubiri pentru incalcarea conventiilor guvernamentale multilaterale si bilaterale la care Romania a aderat.
Romania pierde
730 milioane dolari
in cazul in care se decide sistarea investitiilor de la Krivoirog, pentru mentinerea deficitului bugetar in limitele convenite cu FMI, se renunta neconditionat la lucrarile deja efectuate. Degrevarea bugetului de stat in urmatorii patru ani cu 150 milioane USD conduce la pierderea dreptului de recuperare a unor creante de 730 milioane si a unei surse excelente pentru aprovizionarea siderurgiei romanesti cu materie prima. Conform intelegerilor in vigoare, rambursarea contravalorii cotei de participare a Romaniei, care va insuma in final 876 milioane USD, se face prin livrarea a 31 milioane tone pelete de fier, timp de zece ani, din productia realizata la Krivoirog. Principalul beneficiar intern va fi Combinatul Sidex Galati, care va avea o sursa sigura si situata la mica distanta pentru aprovizionarea cu materie prima.
Chiar si in aceasta situatie vor trebui alocate obligatoriu fonduri de la buget pentru dezactivarea organizarii de santier. Astfel antreprenorii romani vor fi absolviti de orice raspundere privind situatia patrimoniului abandonat. Pentru aceasta, efortul bugetar se cifreaza la 15,5 miliarde lei pentru achitarea restantelor, plus 15 miliarde lei, contravaloarea lucrarilor pentru demobilizarea santierului.
Conservarea lucrarilor
nu este o solutie
Daca se ia in considerare doar conservarea santierului, vor trebui alocate resurse financiare pentru activitatea de paza si protectie a patrimoniului si obiectivelor in constructie, inclusiv mentinerea in stare de functionare a organizarii de santier. Fondurile necesare pentru aceste activitati sunt estimate pentru acest an la circa 40 miliarde lei. Totusi, prelungirea termenului de dare in exploatare conduce la deteriorarea utilajelor deja montate sau aflate in custodie la furnizorii interni. in prezent, se afla in depozitele de pe santier 7.000 tone de utilaje, la care se adauga altele, in valoare de 5,1 milioane dolari, care nu au fost inca livrate.
in momentul cand se va dori reluarea activitatii, s-ar putea ca multe societati nici sa nu mai existe, ca in cazul Automaticii, unicul producator de echipamente de automatizari de medie tensiune, vandut unui SRL specializat in confectii textile.
Anul acesta bugetul ar trebui sa dea 265 mld. lei
Pentru continuarea lucrarilor, antreprenorii romani Arcom, Arcif si Uzinexport au solicitat sa se prevada in proiectul bugetului de stat pe anul 2000 pentru CIM Krivoirog suma de 265 miliarde lei. Pe langa faptul ca in acest caz recuperarea datoriilor este sigura, industria romaneasca va beneficia de comenzi importante fara a fi subventionata insa de la buget. De remarcat ca pentru realizarea acestui obiectiv au fost angrenate pe parcursul a zece ani circa 150 de societati romanesti. Cel mai mare sprijin va fi pentru industria siderurgica, ce va dispune de materie prima la preturi convenabile, o buna parte din aceasta fiind deja achitata.
Procesul tehnologic al noului combinat se bazeaza pe imbogatirea minereului de calitate extras din subteran, fiind abandonata ideea initiala de valorificare a unor imense halde de steril, care ar fi condus la obtinerea
unor pelete cu continut scazut de fier. Combinatul va respecta normele ecologice impuse de legislatia europeana in domeniu, element important pentru o tara aflata in imediata vecinatate a Ucrainei.     

Scurta istorie
La sfarsitul anului 1996 se decide participarea Romaniei la constructia combinatului de imbogatire a minereurilor acide cu continut de fier CIM Krivoirog – Ucraina. Obligatiile partii romane au fost stabilite prin documente interguvernamentale, incheiate cu guvernul fostei URSS, din 29 decembrie 1986, si Protocolul romano – ucrainean din 5 mai 1994, aprobat de Parlament prin Legea nr. 95/1993.
CIM Krivoirog urma sa fie dat in exploatare in semestrul II 1995 (primul complex de pornire) si in semestrul II 1996, restul lucrarii. in prezent, pentru finalizarea lucrarilor, partea romana trebuie sa mai investeasca in lucrari de constructii-montaj si livrari de echipamente si utilaje economice suma de 144,7 milioane dolari.