Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) în privința modificării Legii cetăţeniei care permite obţinerea cetăţeniei române de către cetăţenii străini căsătoriţi cu un cetăţean român dacă aceştia convieţuiesc în străinătate de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei.

Șeful statului consideră că prevederea este lipsită de claritate şi nu reiese dacă perioada de 10 ani trebuie să fie una neîntreruptă sau nu.

De asemenea, Legea contravine prevederii conform căreia dacă cel care solicită cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an.

Legea are ca obiect de reglementare introducerea unui nou caz de dobândire a cetăţeniei române

„Este neclar şi dacă prin completarea dispoziţiei menţionate termenul de 10 ani de convieţuire în străinătate se raportează la momentul unei căsătorii încheiate potrivit legii române sau încheiate potrivit legii statului cetăţeanului străin sau a unui stat terţ, situaţie ce poate ridica problema recunoaşterii sale în România”, a transmis Klaus Iohannis în sesizarea sa.

Pe 5 decembrie 2022, Parlamentul a transmis preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 (PL-x nr. 426/2022). Aceasta are ca obiect de reglementare introducerea unui nou caz de dobândire a cetăţeniei române, la cerere, prin completarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991. Așadar, vor putea dobândi cetăţenia română şi cetăţenii străini căsătoriţi cu un cetăţean român dacă aceştia convieţuiesc în afara hotarelor țării de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei şi îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute de lege.

Care sunt criteriile de acordare a cetățeniei

Potrivit expunerii de motive, criteriile de acordare a cetăţeniei la cerere fac imposibilă opţiunea dobândirii cetăţeniei române de către soţii unor cetăţeni români care locuiesc împreună cu aceştia în străinătate, în condiţiile unei mobilităţi accentuate a persoanelor în actuala societate.

Astfel, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 21/1991, cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

„a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;

b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;

e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;

f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;

g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional”.