Surse judiciare au confirmat pentru Lumea Justiției că luni, 12 aprilie, a fost depusă o cerere de pensionare la Consiliul Superior al Magistraturii pe numele judecătorului ICCJ Ionuț Matei. Cum cererea abia a fost înregistrată, nu a ajuns încă la Secția pentru judecători a CSM.

Sursa citată aduce aminte faptul că sâmbătă, 10 aprilie, Uniunea Națională a Barourilor din România a desființat soluția dată de „Completul negru” de la ICCJ – alcătuit din judecătorii Florentina Dragomir, Ionuț Matei și Ioana Ilie. Hotărârea penală a celor trei magistrați a fost dur criticată de către UNBR.

„Comisia Permanentă a UNBR s-a întrunit în ședință extraordinară vineri, 9 aprilie 2021, pentru analizarea implicațiilor motivării în dosarul Ferma Băneasa. La ședință au fost invitați și decanii Barourilor.

Participanții la întâlnire au semnalat următoarele probleme:

1. Din parcurgerea deciziei motivate în dosarul Băneasa rezultă că nu sunt aduse elemente noi, astfel încât aceleași fapte considerate de prima instanță drept acte privind exercițiul normal al profesiei de avocat sunt interpretate diferit, fiind încadrate ca infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu;

Atacuri asupra profesiei de avocat

2. Hotărârea în dosarul Băneasa reprezintă un precedent periculos pentru viitorul profesiei de avocat, dar și pentru dreptul la apărare al cetățeanului și pentru statul de drept. Motivarea hotărârii confirmă temerile justificate exprimate de avocați în privința unor concepții care reprezintă, dincolo de ansamblul probatoriu al speței, atacuri asupra profesiei de avocat, precum:

– Identificarea avocatului cu faptele clientului, aducându-se drept probe diverse declarații de martor cu privire la simple întâlniri cu acesta, sau participarea alături de acesta la întâlniri, procese, reprezentări, care prin ele însele nu presupun ab initio că avocatul este concordant cu scopurile clientului;

– Audierea avocaților ca martori în propriile dosare pentru a-și justifica raționamentele juridice și pentru a spune cum și de ce și-au apărat clienții reprezintă o nesocotire flagrantă a secretului profesional;

– Audierea judecătorilor ca martori împotriva propriilor hotărâri pentru a recunoaște că sunt greșite reprezintă încălcarea principiului autorității de lucru judecat. Condamnarea avocatului pentru că a folosit aceste hotărâri definitive în demersurile sale profesionale indică și o discriminare între avocați și judecători;

– Condamnarea avocaților pentru delicte de opinie, atâta vreme cât avocatul are o opinie contrară acuzării și este acuzat că ar fi știut sau ar fi trebuit să știe că demersurile clienților se bazează pe hotărâri judecătorești ilegale de retrocedare în baza Legii nr.10/2001;

3. Motivarea de aproape 700 de pagini a completului Înaltei Curți de Casație și Justiție include un limbaj circumstanțial, vag, fără a fi arătate fapte concrete care să justifice acuzațiile. Întâlnirile cu clienții și alte persoane sau participarea la întâlniri, faptul că a urmărit să încaseze un onorariu, că a făcut diferite acte de procedură, contracte, notificări etc. nu pot fi considerate probe în sine privind participarea la grup infracțional organizat sau complicitate la abuz”.