Inundaţiile au distrus culturi din Moldova, iar asigurările nu acoperă acest risc. Unii fermi­eri ar putea fi despăgubiţi de stat dacă se va aproba un act norma­tiv referitor la aceste ajutoare.

Asigurările agricole vândute în România nu acoperă riscul de inundaţii. În plus, în prezent nu este aplicabil niciun act normativ care să reglementeze acordarea de despăgubiri pentru culturile distruse de la bugetul de stat, aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

De ce poliţele vândute de companii nu acoperă riscul de inundaţii? „Nu există reasigurare pentru riscul de inundaţii (n.r.: la asigurări agricole)“, spune Radu Mustăţea, preşedintele directoratului Astra – una din companiile care vinde astfel de poliţe pe piaţa autohtonă.

Legea care reglementa acordarea despăgubirilor de la bugetul de stat pentru culturile distruse de inundaţii nu se mai poate aplica şi în acest an deoarece, conform tratatului de aderare, România a putut acorda astfel de ajutoare de stat o perioadă de trei ani, termen care a expirat la sfârşitul anului trecut, potrivit lui Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. „Legea era foarte mişto: plătea statul, iar agricultorul şi asigurătorii încasau“, critică Rădulescu, făcând referire la faptul că primele de asigurare erau subvenţionate de stat în proporţie de 70%. Din ograda asigurătorilor, perspectiva este diferită: rata daunei la asigurările agricole este de peste 100%, afirmă reprezentanţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare.

Oficialul Ministerului Agriculturii afirmă că există un proiect de hotărâre de guvern care să reglementeze acordarea de despăgubiri pentru culturile inundate. Proiectul prevede acordarea de despăgubiri pentru pierderea de venit înregistrată într-un an comparativ cu media veniturilor înregistrate în ultimii trei ani anteriori. Şi pentru pagubele provocate de inundaţiile din acest an vor putea fi primite despăgubiri, explică Rădulescu.

220-54387-24_inundatii_28_evz.jpgFermierii care au extins activitatea firmelor pe care sunt înregistrate exploataţiile agricole afectate de inundaţii şi cei care au şi ferme de animale pe aceeaşi societate ar putea să nu primească despăgubiri. În aceste cazuri, firmele respective s-ar putea să nu raporteze scăderi ale veniturilor. „Să fie sănătos, ce să-i facem? Vorbim de pierderi de venit (n.r.: ale exploataţiilor), nu să facă profit“, este reacţia secretarului se stat la existenţa riscului ca fermierii aflaţi în astfel de situaţii să nu încaseze despăgubiri.

Ca şi în anii anteriori, vor putea cere despăgubiri de la stat fermierii care au asigurat culturile afectate de inundaţii. Poliţele cumpărate de la asigurători acoperă câteva riscuri, iar excluderile sunt stufoase. De exemplu, poliţele prevăd că ploile torenţiale sunt cele care durează 10-15 minute. Suplimentar, dacă acest risc este acoperit, poate exista prevederea că asigurătorul plăteşte pagubele provocate de lovituri mecanice – adică plantele rupte sau culcate la pământ. Dacă plantele putrezesc din cauza excesului de apă, asigurătorul nu plăteşte.

Despăgubiri pentru casele inundate

Pentru locuinţele inundate, asigurătorii aveau la mijlocul săptămânii trecute rezerve de daună de circa zece milioane de euro pentru despăgubirea a peste 3.000 de proprietari, potrivit Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Astra, care a vândut mai mult de jumătate din poliţele pentru locuinţe, avea deschise circa 350 de dosare de daune, adică mai puţin de 12% din total. Un alt asigurător din primii cinci de pe piaţă, Omniasig, avea deschise circa 180 de dosare.

Ultima companie a informat că are rezerve de daună de circa 0,7 milioane de euro pentru despăgubiri pe poliţe agricole în urma producerii altor riscuri decât cel de inundaţie.

Să fie sănătos, ce să-i facem? Vorbim de pierderi de venit (n.r.: pe exploataţie), nu să facă profit.
Adrian Rădulescu, secretar de stat, Ministerul Agriculturii

220-54388-24_grafic_28.jpgAsigurări agricole

Primele brute subscrise de asigurători s-au ridicat la circa 17 milioane de euro în anul agricol 2008-2009. Au fost asigurate 2,7 milioane de hectare cultivate în toamna anului 2008 sau în primăvara lui 2009.