„Europa este stresată hidric. Sursele noastre de apă sunt poluate, alimentarea cu apă este sub presiune, riscul de inundații rămâne ridicat, iar secetele devin o realitate în tot mai multe regiuni ale continentului”, a afirmat Roswall în fața a sute de participanți din domeniul apei, administrației și industriei.

Discursul a venit la doar două săptămâni după lansarea Strategiei Europene pentru Reziliența Apei, un document strategic care propune peste 30 de acțiuni concrete pentru combaterea crizei apei în UE.

„Nu există o soluție magică, dar avem o hartă clară. Strategia noastră are trei obiective principale: refacerea ciclului hidrologic, construirea unei economii inteligente în utilizarea apei și asigurarea accesului la apă curată și accesibilă pentru toți cetățenii”, a precizat oficialul european.

Danubius – din frontieră, în pod

Roswall a subliniat importanța fluviului Dunărea, „un showroom viu al complexității gestionării unui bazin hidrografic internațional”.

„Pe vremuri, Dunărea era o frontieră. Astăzi este o punte de legătură între Europa Centrală și de Est, cu o puternică încărcătură culturală, economică și ecologică. Problemele de mediu de aici necesită planificare și acțiuni coordonate peste granițe. Cooperarea este esențială pentru pace, prosperitate și reziliență hidrologică”, a subliniat Roswall.

Comisarul a făcut referire directă la evenimentele recente din România, precum inundațiile din luna mai care au afectat Salina Praid. „Infiltrarea apei din râul Corund în galeriile saline a generat o urgență națională, care a impus activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE. Experți din Germania, Spania, Olanda și Ungaria sunt acum implicați în remedierea situației. Este un exemplu dureros, dar clar, că reziliența nu poate fi amânată”, a spus ea.

Apel la eficiență, digitalizare și investiții

Roswall a anunțat că, în cadrul strategiei UE, Banca Europeană de Investiții va mobiliza 15 miliarde de euro în următorii trei ani pentru modernizarea infrastructurii de apă.

„Pierdem în medie 30% din apă prin conducte fisurate, iar în unele țări din bazinul Dunării pierderile ajung chiar la 50%”, a avertizat oficialul.

Ea a menționat și exemple de bune practici, precum modelul de AI folosit în Burgas (Bulgaria), cu o rată de succes de 90% în detectarea scurgerilor, sau proiectul „Danube Water Balance”, coordonat de Ungaria. Roswall a lăudat și start-up-urile din România care dezvoltă soluții bazate pe inteligență artificială pentru eficiența în utilizarea apei.

„Avem peste 40% din brevetele globale în tehnologii de apă. Trebuie să găsim căi mai rapide de la laborator la producție. Asta înseamnă nu doar protecție a mediului, ci și competitivitate economică europeană”, a adăugat Roswall.

De la strategie la acțiune

Comisarul a subliniat că, deși legislația UE privind apa este solidă, implementarea lasă de dorit în multe state membre. Strategia propune îmbunătățirea guvernanței, dialoguri structurate cu autoritățile naționale și cooperare internațională sporită.

Printre prioritățile viitoare, Roswall a menționat combaterea poluării cu substanțe periculoase precum PFAS, prin parteneriate public-private și investiții în tehnologii de remediere. „Trebuie să aplicăm principiul „poluatorul plătește” și să protejăm infrastructura esențială”, a spus ea.

În încheiere, Jessika Roswall a făcut apel la cooperare și a citat un vers din Mihai Eminescu:

„Am dori ca tot Occidentul să înțeleagă că, în privința Dunării, interesele României sunt aceleași cu cele ale lumii occidentale.”

„Suntem la începutul unui drum dificil, dar esențial. Apa este un bun comun, o responsabilitate comună. Iar acest forum este exact ceea ce Europa are nevoie – punți reale între idei, oameni și soluții”, a concluzionat Roswall.