Şi Guvernul premierului Paolo Gentiloni previziona un avans al PIB-ului Italiei de 1,5% în 2017. 

Inflaţia ar urma să scadă uşor anul acesta, la 1,1%, faţă de 1,3% în 2017, şi să urce apoi gradual până la 1,5% în perioada 2019 – 2020. 

Principalele riscuri la adresa celei de-a treia economii a zonei euro sunt legate de condiţiile globale şi performanţa pieţelor financiare, iar motorul de creştere al PIB-ului va fi cererea internă, apreciază Banca Italiei. 

Deficitul bugetar al Italiei s-a situat anul trecut la sub nivelul de 2,5% din PIB înregistrat în 2016, în timp ce ţinta Guvernului era de 2,1%. 

Datoria publică a Italiei, care este a doua ca mărime din zona euro în raport cu PIB-ul, a scăzut anul trecut sub nivelul de 132% din 2016, a estimat Banca Italiei, fără a da cifre exacte. 

Recent, Comisia Europeană (CE) a avertizat Italia, Franţa, Portugalia şi Belgia că planurile lor privind proiectele de buget pe 2018 prezintă riscul de a nu îndeplini ţintele UE privind deficitul şi datoria. Un purtător de cuvânt al CE a afirmat că Italia trebuie să acţioneze în vederea reducerii datoriei publice masive. 

“Redresarea economiei Italiei se consolidează, dar se confruntă cu dificultăţi persistente, din cauza nivelului ridicat al datoriei”, a declarat oficialul. 

Bruxelles-ul face presiuni asupra autorităţilor de la Roma să depună mai multe eforturi pentru îmbunătăţirea finanţelor publice şi ar urma să trimită o scrisoare în care să solicite clarificări privind bugetul pe 2018. 

Grecia şi Italia au cel mai ridicat nivel al datoriei din UE, depăşind cu mult plafonul de 60% din PIB cerut de Uniunea Europeană. 

Guvernul de la Roma avea ca obiectiv reducerea datoriei publice până la 127,9% în 2017 şi 123,7% în 2018. 

 AGERPRES