Cu toate acestea, în Israel persistă starea de îngrijorare legată de posibilitatea ca Iranul să devină capabil să construiască astfel de arme, motiv pentru care oficialii israelieni continuă să se gândească la un atac preventiv împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, înainte ca autorităţile de la Teheran să le poată disimula în buncăre pe care armata israeliană nu are echipamentele necesare să le distrugă.

SUA încearcă să convingă Israelul să nu atace Iranul şi să lase sancţiunile să-şi facă efectul în demersul de convingere a autorităţilor acestei ţări de a renunţa la progranul nuclear. Washingtonul se teme că o ripostă a Iranului ar putea extinde conflictul în regiune şi ar conduce la o creştere substanţială a preţului petrolului, factor extrem de nefavorabil în contextul crizei economice mondiale şi al apropiatelor alegeri prezidenţiale americane. În ecuaţie mai intră şi temerile legate de capacitatea Israelului de a rezista în faţa rachetelor iraniene lansate ca ripostă, mişcările islamiste aliate cu Iranul, precum Hezbollahul libanez sau Hamasul din Fâşia Gaza, urmând să bombardeze şi ele Israelul cu rachete, trupele americane din Golf fiind la rândul lor potenţiale ţinte ale armatei iraniene.

Associated Press menţionează că a discutat în ultimele zile cu mai mulţi oficiali israelieni din zona serviciilor secrete şi din structurile guvernamentale implicate în discuţii legate de programul nuclear iranian. Potrivit acestor surse, Israelul acceptă ideea că Teheranul nu a decis încă să construiască o armă nucleară, acesta fiind punctul de vedere ce prevalează în serviciile secrete ale Statului evreu. Dar oficialii israelieni, a căror identitate Associated Press nu o divulgă, avertizează că există riscul ca informaţiile de care dispun să fie incomplete şi Iranul să desfăşoare într-un secret desăvârşit activităţi de realizare a unor astfel de arme.

Ei cred că cheia problemei este momentul în care Iranul va reuşi să dispună de suficient uraniu îmbogăţit care să-i permită construirea relativ repede a unei bombe atomice, în decurs de circa un an. Un alt aspect important este că transferul instalaţiilor nucleare iraniene în buncăre fortificate lasă Israelului un interval de timp de numai câteva luni pentru a acţiona eficient printr-un raid aerian împotriva acestora. În schimb, SUA, care dispun de bombe antibuncăr mai puternice, ar avea la dispoziţie o perioadă mai îndelungată pentru a porni un atac. Principala suspiciune în cercurile israeliene este că Iranul nu a decis încă să construiască arme nucleare tocmai pentru a nu oferi Israelului pretextul unui atac.

Iranul a anunţat luna trecută că dispune de 100 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 20%, cantitate suficientă pentru producerea a patru bombe nucleare, dacă acest material va fi procesat suplimentar. Uraniul trebuie îmbogăţit la 90% pentru a putea fi folosit în scopuri militare.

Serviciile secrete israeliene estimează că, odată ce decizia construirii bombei atomice va fi luată, Iranul va avea nevoie de circa 18 luni pentru a o pune în practică, timp destinat îmbogăţirii uraniului la 90% şi realizării efective a bombei. Potrivit unor responsabili israelieni din sectorul Apărării, ulterior ar mai fi nevoie de circa doi ani pentru a monta bomba pe o rachetă Shahab-3, capabilă să lovească Israelul.

Politicienii israelieni adepţi ai unui atac împotriva Iranului nu doresc ca acestă ţară să ajungă nici măcar la punctul de la care ar putea începe să construiască o bombă atomică. Ei se mai tem şi de o posibilă proliferare nucleară în regiune.
SURSA: Agerpres