Își dorește Putin să invadeze Ucraina? De ce ar putea Rusia să-și intensifice ofensiva?
Sursă: Dreamstime
Milio Ordiz a scris o opinie pentru 20 Minutos cu privire la tensiunile dintre Ucraina și Rusia din ultima perioadă. Acesta susțne că întrebarea nu este dacă Vladimir Putin poate invada Ucraina, ci dacă este interesat să facă acest lucru, dar și ce se ascunde în spatele motivului său.
În 2014, războiul din Ucraina a avut ca punct fundamental ideea de nezdruncinat a Rusiei de a anexa peninsula Crimeea, lucru care în cele din urmă a ajuns să se întâmple. De atunci, tensiunile dintre cele două țări au rămas latente, dar în ultimele săptămâni mai multe mișcări sugerează o mișcare majoră a Kremlinului de a invada țara vecină. Este intenția lui Vladimir Putin realistă? Poate face acest lucru? Dar mai important este dacă el este interesat să o facă acum, arată 20 Minutos.
Momentan, unul dintre ultimele capitole a fost foarte recent. Vinerea aceasta, autoritățile ruse au calificat drept „provocare” acțiunile unei nave ucrainene care naviga în vecinătatea strâmtorii Kerci și care nu ar fi răspuns la ordinele navelor rusești.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că este „evident” faptul că este „încă o provocare pe mare”, iar Kremlinul a avertizat despre posibile consecințe „grave” în fața presupusei mișcări a Kievului. „Ceea ce s-a întâmplat arată din nou posibilul prejudiciu și posibilele consecințe care pot deriva din aceste acțiuni provocatoare. Orice mică provocare poate avea consecințe foarte grave”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de presă Sputnik.
Există multe indicii care sugerează că posibila invazie a Ucrainei de către Rusia este aproape de a deveni realitate, mai ales în fața unei desfășurări tot mai mari de trupe la graniță. Anexarea totală a Ucrainei este de fapt una dintre obsesiile lui Putin în intenția sa de a reveni aproape în epoca țarilor, cu el la comandă și cu un fel de „imperiu rus”, în stilul a ceea ce era pe vremea lui URSS. Kremlinul crede că are instrumentele necesare pentru a face acest lucru.
O nouă rachetă, o nouă strategie
Cu doar câteva zile în urmă, guvernul rus a explicat că va avea o nouă rachetă hipersonică până în 2022. Și aceasta este o altă parte a strategiei sale: povestea. „Nu vrem să ajungem în situaţia extremă de a fi nevoiţi să o folosim”, a spus atunci Putin. Nu este vorba atât de a recurge la aceste tipuri de instrumente, ci de a-i face pe alții să știe că Moscova le are. Rusia dezvoltă ceea ce se numește „diplomație coercitivă”, care constă în exercitarea presiunii împotriva celor pe care îi consideră rivalii săi strategici.
Dar agenda imperială are un handicap și este umană. Războiul de acum șapte ani a presupus pierderi materiale importante, dar mai ales ale soldaților plecați pe front. Această poveste este una pe care Putin nu și-o poate permite din nou. Costurile, așadar, ar fi foarte mari și mai ales într-un scenariu care ar presupune experimentarea aceluiași coșmar de două ori în mai puțin de un deceniu. Președintele rus insistă: „Rusia și Ucraina sunt un singur popor”. A repetat-o până la saţietate. Dar el știe că nu poate pierde acest „popor”.
UE este deja în alertă cu privire la Rusia. Putin gândește ca ceea ce este, un fost ofițer KGB. Se îndoiește în funcție de profitul pe care îl poate obține și dacă acesta nu este suficient de mare, nu face pasul. Uniunea, pe de altă parte, se află la un fel de răscruce și și-a lansat deja Busola Strategică. Acesta este un plan de a se impune ca actor independent într-o bătălie geopolitică pe care intenționează să îl dezvolte în lunile și anii următori. În acest joc, Ucraina este o piesă mai importantă decât pare. Ea nu este nici membru al UE, nici al NATO, dar poate fi protejata Celor 27 dacă ei o decid. Acolo unde Uniunea Europeană nu poate rămâne este în țara nimănui, pentru că asta ar implica să cedeze „pământ” Rusiei.
Rusia este o putere geopolitică și își dorește ca zona sa de influență să continue să crească pe termen scurt și mediu. Ucraina este doar un pas pe această rută. Influența sa în alte țări precum Ungaria – Viktor Orbán a avut întotdeauna relaţii bune cu Putin – ar putea crește și ea, iar țările baltice sunt marcate cu roșu pe harta Kremlinului. Strategia are multe avantaje, dar realizarea ei depinde de mai mulți factori. Confruntându-se cu criză după criză, poate că Putin nu va considera că merită să accelereze lucrurile acum.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





