„După cum s-a menţionat în analizele noastre, inclusiv în raportul pe luna februarie, majorarea inflaţiei în ultimul trimestru a fost generată de şocuri adverse din partea ofertei, precum şi şocuri externe. Au generat creştei de preţuri la gaze naturale, energie electrică, majorarea accizei la carburanţi”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, citat de Mediafax.

„Influenţe similare au provenit din dinamica preţurilor la legume, ouă, înregistrate şi la nivel european, precum şi majorarea preţului tutunului anul anterior. Acestuia Ii s-a adăugat şi epuizarea măsurilor tranzitorii, februarie 2017, scăderea cotei standard la TVA. Cu alte cuvinte, dacă am fi calculat evoluţia inflaţiei fări impactul fiscal acesta ar fi fost anul trecut mai ridicat. Creşterile lunare ale preţurilor de consum în ultimele luni, concretizate în creşterea ratei inflaţiei relevă şi impact în majorarea costurilor salariale. În acest context şi în lipsa unei reacţii prompte a politicii monetare ar fi existat riscul ca ulterior readucerea indicatorului inflaţiei în intervalul asociat ţintei, urmând să aibe efecte economice şi sociale nocive”, a explicat Isărescu.

Acesta susţine că Banca Naţională nu poate influenţa deciziile guvernanţilor, ci poate interveni pe alte căi.

„S-a pus întrebarea de ce BNR a majorat dobânda de politică monetară. Situaţia din România diferă de alte ţări. O primă diferenţă e că rata inflaţiei se află în interiorul intervalului ţinţit, În timp ce în România e la 4,7%. În prezent rata e la 1,8 în cehia, 1,4% în Polonia şi 1,9% Ungaria. Aşa este am avut o inflaţie negativă, dar cum vă spuneam, adevărata inflaţie a fost ecranată de măsuri fiscale, reducerea TVA”, a arătat șeful băncii centrale.

„Dacă am calcula rata inflaţiei fără impact fiscal, în ultima jumătate a anului trecut a fost chiar pozitivă. Noi ţintim inflaţia cu instrumente indirecte. Nu avem nicio influenţă asupra preţurile administrate, cele stabilite de Guvern. N-avem putere asupra politicii fiscale. Factorul pe care îl putem controla este o parte a cererii agregate pe care îl influenţăm cu instrumente indirecte. Mai putem să folosim şi măsuri mai puţin ortodoxe, limite maxime de împrumut pentru persoane fizice şi juridice. Responsabili pe partea ofertei sunt factorii externi pe care n-ai cum să-I controlezi. Dacă, de exemplu, creşte preţul la ţiţei, apare o mare întrebare, dacă este bine ca politica monetară să strângă în aşa măsură cererea agregată încât să dea în jos producţia a cest lucru să compeseze şocul exogen al creşterii preţului la ţiţei. Şocul trebie lăsat să existe şi Banca Centrală să se concentreze pe efectele secundare şi creşterea preţurilor exogenă să nu se transforme într-o inflaţie de fond. S-a reintrodus acciza la combustibil s-au înregistrat o creştere a preţurilor centrale. Nici acest lucru nu a fost tolerabil, pentru că fiind o inflaţie mică, chiar dacă a fost ecranată de reducerea TVA, noi am rămas în ţinta inflaţiei, 3,5%”, a mai spus Isărescu.

AGERPRES