Live Text

  • Am avut o creștere economică situată la nivel de vârf în contextul a doi ani consecutivi de stimuli fiscali și majorare a veniturilor. Dezechilibrele externe sunt în accentuare.

  • Această expansiune a dezechilibrului arată un consum dincolo de potențialul economic. În toată perioada 2015-2016 am avut inflație negativă. Nu a fost deflație întrucât nu am avut cădere economică.

  • Investițiile au început, în 2017, să contribuie la creșterea economică. 

  • Pe piața muncii au crescut mult salariile inclusiv datorită unor tensiuni care există pe piața muncii. Creșterile de salarii au stimulat creșterea economică, dar nu e un impact favorbail asupra inflației.

  • Nu avem elemente care să arate că politica monetară a BNR a contribuit la creșterea economică mai mare sau la creșterea inflației.

  •  Industria auto este motorul care duce în sus producția industrială

  • Creșterea consumului și a importurilor s-a văzut inclusiv în variațiile cursului de schimb.  Trebuie săm revenim treptat spre echilibru. Altfel nu vom avea inflație scăzută și nici echilibre exeterne controlabile. 

  • La balanța bunurilor(nr: balanța commercială) avem deterioare pe toate componentele. Trebuie să avem mai multă grijă, pentru că nu reușim să producem cât consumăm.

Până acum, lucrurile sunt ținute sub control

  • Banca Națională a făcut emisiune de lei pe bază de valută. Toată emisiunea noastră este acoperită în valută sau în aur. Rezerva netă a BNR a crescut continuu. 

  • Dacă băncile nu mai pot să dea credite neriscante, înseamnă că și rezerva noastră netă trebuie să se plafoneze. Avem lichiditate în piață. 

  • O bună parte a rezervei este gestionată de Ministerul Finanțelor.

Aurul de la Banca Angliei este aurul nostru. La dispoziție oricând

  • O bună parte a rezervei noastre este păstrată în monede de aur. Aurul standard este în lingouri. 

  • Aurul BNR în contul de la Banca Angliei este în permanență aurul nostru. Nu este înstrăinat și este la dispoziție în orice moment. Plasare prin operațiuni sepculativă ar implica risc.

  • Nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele, cum sugera un personaj

 

Dobânzile vor crește

  • Ușor,ușor trebuie să ajustăm politica monetară pentru că inflația este în creștere. Cu asta ne ocupăm acum.

  • Am rămas cu rezerva minimă la 8%, de regulă în euro este cam 2%. Dar având în vedere gradul insuficient de absorție a lichidității nu ne-am putut permite să reducem rezerva minimă.

  • Băncile vor abslovi lichidtatea dacă vor găsi debușee sustenabile de creditare

  • Excesul de lichiditate este variabil. 

  • A apărut o problemă care poate să pară hazlie. Că am lăsat dobânzile sub rata inflației ca să atragem populația să ia credite. Nu am făcut-o noi. A făcut-o toată lumea. Nu am avut dobânzi negative nici la depozite, nici pe piața monetară. Chiar dacă am fi vrut să ținem dobânzile sus nu puteam. Se aprecia leul, intrau capitaluri speculative și apăreau alte probleme.

Cursul. O depreciere de 4-5% nu ar trebui băgată în seamă

  • Cursul s-a depreciat moderat, cu 4-5%. Punctul nostru de vedere este să nu băgăm în seamă aceste variații mici însă le-a băgat societatea. Cu formulări simpatice de tip “leu pe tobogan”.

  • Volatilitatea leului a fost mult atenuată față demonedele unor țări ca Ungaria sau Polonia, cu care ne putem compara.

  • La un sfert de ban depreciere, apare o știre. Treaba este cu populația care simte exagerat.

Credit. Reducerea creditului în valută dă o mai mare putere BNR 

 
  • Avem o expansiune a creditului care a compensat ușor peste scăderea creditului în valută. Scăderea creditului în valută este pozitiv. Dă mai multă putere să influențeze politica economică și reduce riscurile. Riscurile sunt masive la credite în euro. Noi le-am trăit.

  • Avem o dezintermediere financiară destul de pronunțată.

  • Observăm dezechilibru între creditele pentru firme și cel pentru populație.

  • Este o nevoie reală de creditare pentru locuințe. 

  • Problema în România este că dezintermedierea este oricum scăzută. Nu dorim să încurajăm operațiunile de carry trade, adică să le mai dăm un stimulent băncilor și pe urmă ei să se laude că au făcut mari operațiuni și au obținut profit. 

  • Dezintermediere există și în Europa, dar acolo pleacă de la 150% din PIB.

Am făcut emisiune de monedă pentru că am cumpărat rezervă

  • Nu noi credităm consumul Guvernului, ci băncile comerciale.

  • Noi am făcut emisiune pentru a cumpăra rezervă. Dăm lei și cumpărăm rezervă.

Nu avem riscuri sistemice în sectorul bancar. Suntem un exemplu european

  • Toți indicatorii de lichiditate au fost mai buni.

  • Neperformantele au ajuns la doar 6,4%.

  • Rentabilitatea s-a îmbunătățit.

Datoria publică a României este scăzută

  • La nivel european, avem o datorie publică mica și este de doi ani în scădere. Aceasta nu este o invitație pentru a o crește.

  • Noi suntem preocupați de deficitul de cont pentru că de fiecare data crizele au fost provocate la noi de deficitul extern.

  • Cei care te finanțează nu au încredere, îți cer dobânzi mari, tu le refuzi și ajungi la alte probleme.

  • Datoria publică netă este chiar mai mica decât cea anunțată, pentru că există inclusiv o rezervă la MFP.

  • Cu toate aceste discuții, însă, se pot speria finanțatorii. Dacă se apucă să vândă titluri de stat, procesul poate lua forme agravante.

  • Finanțarea deficitului s-a făcut prin fluxuri stabile.

  • Avem o structură a datoriei relative stabilă.

  • Legea nu ne obligă să facem profit din administrarea rezervei.

  • Legea permite și pierderi, dar noi facem profit de ani buni.

  • Noi obținem randamente de două ori mai decât alții, din plasamente.