‘În România, politica monetară a urmărit reducerea inflaţiei, care, în pofida unor întreruperi temporare de trend, tinde, în prezent, către un nivel compatibil cu definiţia europeană a stabilităţii preţurilor. BNR a acţionat în sensul asigurării unui cadru macroprudenţial adecvat restabilirii echilibrelor economice şi menţinerii stabilităţii financiare’, spune Mugur Isărescu într-o prezentare susţinută la ediţia a II-a a forumului – dezbatere ‘Academica BNR’ 2013, care a avut loc la Constanţa, informează Agerpres.
Potrivit acestuia, în perioada de expansiune economică, BNR a adoptat o conduită restrictivă, respectiv majorări considerabile ale ratelor rezervelor minime obligatorii, creşteri ale ratei dobânzii de politică monetară, înăsprirea normelor de creditare. În perioada de recesiune economică, BNR a acţionat în sensul stimulării cererii agregate, precum reduceri ale ratei dobânzii de politică monetară şi diminuări ample ale ratelor rezervelor minime obligatorii.

‘Diferenţele dintre politica monetară din economiile emergente şi cea din ţările dezvoltate sunt generate de contextele economice diferite. În economiile dezvoltate, ratele dobânzilor de politică monetară au fost reduse până aproape de zero încă de la începutul crizei, pentru a evita riscul deflaţiei. În economiile emergente, şocurile de ofertă au împiedicat reducerea mai abruptă a ratei dobânzii de politică monetară’, conform documentului.
De fapt, după ce a dat drumul la creditare să se desfăşoare după normele proprii ale băncilor, iar aceasta a explodat în special pe valută, BNR a fost prinsă între ciocan şi nicovală, neputând să apese prea tare aducerea inflaţiei în ţintă prin majorarea dobânzilor, căci ar fi afectat economia, dar nici nu putea da drumul cursului de schimb să fie reglat de piaţă, întrucât îi afecta pe cei care deja aveau credite în valută. Iar controlarea cursului de schimb nu făcea altceva decât să contribuie la stimularea în continuare a creditării în valută, populaţia trăind cu gândul că BNR apără cursul pentru ea, ceea ce înseamnă un cerc vicios. Acest fapt a fost semnalat în repetate rânduri de analişti, iar acum BNR nu beneficiază decât de criza care i-a lovit foarte tare la buzunar pe români şi în ultimii ani consumă tot mai puţin, precum şi doi ani agricoli foarte buni.

În prezentarea guvernatorului BNR, se precizează că politica monetară acţionează pentru maximizarea bunăstării, iar acest proces implică asigurarea stabilităţii preţurilor şi menţinerea producţiei cât mai aproape de potenţial.

‘Urmărind stabilitatea preţurilor, politica monetară contribuie, implicit, la sustenabilitatea creşterii economice. Nicio ţară nu a realizat creştere economică relativ ridicată pentru perioade lungi în condiţii de inflaţie înaltă persistentă’, informează documentul.

În perioada 2 – 6 septembrie, la Constanţa, se desfăşoară a doua etapă a proiectului educaţional ‘Academica BNR’ 2013, un forum-dezbatere organizat de BNR, care îşi propune să consolideze dialogul dintre banca centrală, mediul economic instituţional şi comunitatea academică.

Manifestarea de la Constanţa are ca parteneri Consiliul Naţional al Rectorilor şi Universitatea Maritimă Constanţa. Agenda de lucru include o suită de prezentări şi mese rotunde dedicate cadrelor didactice desemnate de universităţile partenere în proiectele educaţionale derulate de banca centrală. Discuţiile se vor axa pe teme de actualitate privind rolul instituţiilor de învăţâmânt şi al băncii centrale în sporirea nivelului de educaţie financiară a publicului, problematica financiar-bancară europeană, procesul de convergenţă cu Uniunea Europeană, dezvoltarea activităţii economice şi a sectorului bancar în general.

Lansat în anul 2011, ‘Academica BNR’ este un program dedicat cadrelor didactice universitare, care completează suita proiectelor educaţionale destinate creşterii nivelului de cultură financiară a publicului din România.


Te-ar putea interesa și: