'Onorăm în acest cadru, nu numai o puternică personalitate a comunităţii ştiinţifice din ţara noastră, ci şi o personalitate publică, discretă, dar, în acelaşi timp, sigură şi tenace. Universitatea din Bucureşti celebrează astăzi prin persoana domnului academician Mugur Isărescu valori pe care le-a preţuit dintotdeauna, în cei 150 de ani de construcţie instituţională – excelenţa, capacitatea de a oferi repere, atât prin modul în care domnia sa şi-a definit atent profilul academic, cât şi prin recursul constant la valorile bunei guvernanţe, în aceşti ani în fruntea Băncii Naţionale României… Fără a exagera, pare că personalitatea publică Mugur Isărescu reprezintă în ochii multora dintre noi Omul providenţă sau, cel puţin, garanţia apriorică a bunei guvernări. Argumentul puternic al unei astfel de preferinţe – capacitatea domniei sale de a crea ca decident, beneficii publice de bază – este pe cât de simplu, pe atât de neglijat de cele mai multe ori. În cazul academicianului Mugur Isărescu capacitatea domniei sale de a crea un beneficiu public de bază – o bună circulaţie monetară – este extrapolată, foarte justificat, la capacitatea de a crea orice beneficiu public de bază', se arată în Laudatio Domini, citită de prorectorul Universităţii din Bucureşti, Magdalena Platis.

Guvernatorul BNR a ţinut o prelegere privind procesul de aderare a României la euro şi a vorbit despre legăturile speciale dintre cele două instituţii, Universitatea din Bucureşti şi BNR, subliniind că un element esenţial fiind 'sprijinirea studiului de către Banca Naţională'.

'Eu am negociat cu Uniunea Europeană aderarea. Ei au spus 2010, eu am spus 2007, arătând că suntem pregătiţi. Aderarea la euro este o chestiune politică. Niciuna dintre cele cinci ţări, toate cele foste comuniste, nu mai au ţintă (de aderare n.r.). Pentru noi am spus că ar fi bine, aşa ca un reper, 2018. Remarcând memoria unui consens politic trebuie să vedem şi putinţa de a atinge acest proiect. Din punct de vedere al criteriilor de la Maastricht, toate cele cinci ţări stau mai bine, decât în urmă cu cinci ani. 2012 arată mai bine pentru România decât în 2008. Privind cursul de schimb, faţă de 2006 – 2008, toate ţările se încadrează în criteriile de la Maastricht. În ceea ce priveşte deficitul, inclusiv România se încadrează. Atunci, ce există în plus? Este vorba de o schimbare de abordare, de paradigmă. Popularitatea în ceea ce priveşte moneda unică a pierdut teren. În Romania este cea mai mare popularitate de 50 la sută. Sunt suficiente criteriile de la Maastricht sau este nevoie de o dezvoltare a lor? Într-un cuvânt, suntem pregătiţi să intrăm acolo?', a spus Mugur Isărescu.

De asemenea, adresându-se studenţilor, guvernatorul BNR a adăugat un citat din Confucius: 'Natura ne aseamănă, educaţia ne defineşte'. AGERPRES

Te-ar putea interesa și: